Statutul de autonomie a Ţinutului Secuiesc în calitate de regiune cu statut special. Proiect

Capitolul I. Dispoziţii generale

Articolul 1. Fundamentele autonomiei regiunii Ţinutul Secuiesc

Ţinutul Secuiesc, regiune cu statut juridic special, a fost înfiinţat în calitate de comunitate teritorială autonomă, expresie a identităţii istorice a Ţinutului Secuiesc, în baza prevederilor Legii cadru privind regiunile din România şi a Legii speciale a Parlamentului României.

Autonomia Ţinutului Secuiesc, regiune cu statut juridic special, serveşte participarea democratică a cetăţenilor români care trăiesc în Ţinutului Secuiesc la viaţa socială, dezvoltarea economico- socială a regiunii şi facilitează promo- varea şi protecţia intereselor teritoriale.

Autonomia Ţinutului Secuiesc asigură egalitatea comunităţilor naţio- nale română şi maghiară din regiune, şi protejează drepturilor naţionale sau etnice ale minorităţilor aflate în această regiune.

Egalitatea comunităţilor maghiară şi română se realizează prin deplina egalitate în utilizarea celor două limbi şi prin finanţarea instituţiilor pe baza raportului numeric al celor două comu- nităţi – de 80-20 la sută – conform ultimului recensămîntului.

Autonomia politică şi adminis- trativă a Ţinutului Secuiesc se instituie respectînd suveranitatea şi integritatea teritorială a statului.

Ţinutul Secuiesc este regiune cu personalitate juridică.

Articolul 2. Împărţirea teritorial- administrativă a Ţinutului Secuiesc, reşedinţa lui

Ţinutului Secuiesc cuprinde urmă- toarele unităţi teritorial-administrative care au statutul juridic şi competenţele ale judeţelor:

- Scaunul Kézdi-Orbai, teritoriu care cuprinde localităţile ce îi aparţin în mod istoric, cu reşedinţa la Tîrgu Secuiesc;

-   Scaunul Sepsi-Bardóc, teritoriu care cuprinde localităţile ce îi aparţin în mod istoric, cu reşedinţa la Sfîntu Gheorghe;

-   Scaunul Ciuc-Gheorgheni, teri- toriu care cuprinde localităţile ce îi aparţin în mod istoric, cu reşedinţa la Miercurea Ciuc;

-   Scaunul Odorhei, teritoriu care cuprinde localităţile ce îi aparţin în mod istoric, cu reşedinţa la Odorheiul Secuiesc;

-   Scaunul Mureş, teritoriu care cuprinde localităţile ce îi aparţin în mod istoric, cu reşedinţa la Sovata;

-   Circumscripţia specială Întorsura Buzăului/Bodzavidék cu reşedinţa la Întorsura Buzăului / Bodzaforduló;

Municipiul Tîrgu Mureş nu apar- ţine nici unei unităţi teritorial-adminis- trative, în cadrul regiunii are statut spe- cial reglementat de norme juridice regionale separate.

Reşedinţa Ţinutului Secuiesc: Miercurea Ciuc.

Competenţele şi atribuţiile scau- nelor, condiţiile lor de funcţionare sînt reglementate de prevederile referitoare la judeţe în Legea administraţiei locale nr. 215/2001 – modificată.

Articolul 3. Însemnele Ţinutului Secuiesc

În Ţinutul Secuiesc, cu ocazia sărbătorilor naţionale şi ale altor sărbători oficiale se utilizează tricolorul maghiar şi român şi stema Ţinutului Secuiesc.

Consiliul regional al Ţinutului Se- cuiesc elaborează norme juridice separate pentru utilizarea oficială a stemei regiunii Ţinutului Secuiesc şi a însemnelor sale.

Cu ocazia sărbătorilor religioase şi neoficiale, populaţia maghiară şi română de pe teritoriul Ţinutului Secuiesc foloseşte în mod liber simbolurile comu- nităţii naţionale din care face parte.

Capitolul II. Organele autonomiei regionale şi administraţia regiunii

Articolul 4. Instituţiile autonomiei regiunii

Puterea publică a regiunii Ţinutu- lui Secuiesc este exercitată – în confor- mitate cu prevederile legii cadru pentru regiuni – de următoarele organe alese cu mandat de patru ani:

-     Consiliul regional al Ţinutului Secuiesc;

-     Comisia regională a Ţinutului Secuiesc;

-  Preşedintele Ţinutului Secuiesc; Organele autonomiei regionale îşi

desfăşoară activitatea în reşedinţa regiunii. Celălalte instituţii subordonate consiliului pot funcţiona în oricare localitate din Ţinutul Secuiesc, pe baza deciziilor luate de organele regionale.

Articolul 5. Administrarea regiunii

Unităţile teritorial administrative ale regiunii sînt scaunele. În fruntea scau- nelor stau următoarele organe alese:

-    Consiliul scaunului ca organ decizional;

-    Comisia scaunului ca organ executiv;

-    Preşedintele scaunului.

În privinţa alegerii, funcţionării, a competenţelor şi atribuţiilor acestor organe sînt valabile prevederile referitoare la alegerea, funcţionarea, competen- ţele şi atribuţiile autorităţilor publice judeţene, adică ale consiliului judeţean, din Legea alegerilor locale nr. 70/1991 - modificată – şi Legea administraţiei lo- cale nr. 215/2001 – modificată.

Instituţiile autonomiei locale aflate pe teritoriul regiunii:

-   Consiliul comunal, orăşenesc sau municipal;

-   Primarul comunei, al oraşului sau municipiului.

Alegerea, precum şi competenţele şi atribuţiile acestora sînt prevăzute în Legea alegerilor locale nr. 70/1991 - modificată – şi Legea administraţiei lo- cale nr. 215/2001 – modificată.

Capitolul III. Consiliul regional al Ţinutului Secuiesc

Articolul 6. Competenţele şi atribuţiile Consiliului regional al Ţinutului Secuiesc

În conformitate cu prevederile Legii cadru pentru regiuni, Consiliului regional al Ţinutului Secuiesc are următoarele competenţe:

-   dezvoltare şi amenajare terito- rială, conservarea ambientală în regiu- nea Ţinutului Secuiesc;

-   dezvoltarea economică a regiunii

-   administrarea apelor pe teritoriul Ţinutului Secuiesc;

-   exploatare minieră, explorarea subsolului, cu atenţie deosebită acordată prospectării şi valorificării apelor minerale;

-   politica educaţională şi culturală, susţinerea instituţiilor de învăţămînt şi culturale ale comunităţilor naţionale maghiară şi română din teritoriul Ţinutului Secuiesc;

-   formarea, calificarea profesională şi învăţămîntul pentru adulţi;

-   înfiinţarea şi susţinerea locurilor destinate cultivării memoriei istorice ale comunităţilor maghiare şi române aflate pe teritoriul regiunii;

-   politici sociale, asistenţă socială;

-   politici privind spaţiul locativ;

-   politica ocupaţională;

-   turism, turism rural;

-   oficiile şi personalul autorităţii regiunii;

-   contractul colectiv al funcţio- narilor publici cu respectarea legii privind statutul funcţionarului public;

-   demarcarea teritorială a comunelor;

-   prevenirea şi stingerea incen- diilor, salvare, prevenirea şi înlăturarea calamităţilor;

-   ordinea publică;

-   lucrări publice la nivel de regiune;

-   exploatarea terenurilor agricole şi a pădurilor, înfiinţarea autorităţilor forestiere regionale conform prevede- rilor legale;

-   drumuri publice, transport, comunicare locală;

-   vînătoare;

-   elaborarea politicii fiscale regio- nale, introducerea impozitelor regionale;

-   organizarea alegerilor parlamen- tare, regionale şi locale;

Consiliul regional al Ţinutului Secuiesc are şi următoarele competenţe, în baza statutului juridic special:

-   Asigurarea şi controlul folosirii identice a limbii maghiare şi române, ca limbi oficiale, adoptarea normelor juridice necesare, crearea condiţiilor instituţionale corespunzătoare pentru realizarea acestui scop;

-   Asigurarea drepturilor minorităţi- lor care convieţuiesc alături de comunită- ţile maghiară şi română, conform tratate- lor internaţionale semnate şi ratificate de România, precum şi a prevederilor constituţionale;

-   Elaborarea legii electorale regio- nale care asigură reprezentarea politică corespunzătoare, proporţională a comu- nităţilor maghiare şi române;

În vederea îndeplinirii atribuţiilor proprii legate de administraţie, Consiliul regional al Ţinutului Secuiesc:

a.  elaborează şi adoptă bugetul;

b.  dispune de competenţele finan- ciare necesare gestionării bugetului;

c.  gestionează patrimoniul public şi privat al regiunii;

d. înfiinţează şi concesionează servicii publice;

e.  înfiinţează şi susţine instituţii publice;

f.  se asociază, respectînd legile în vigoare, cu alte unităţi administrative din ţară şi din afara ei;

Consiliul regional alege preşedintele şi vicepreşedintele Ţinutului Secuiesc din rîndul propriilor membri.

În privinţa finanţării instituţiilor comunităţilor maghiară şi română, şi a scopurilor culturale, educaţionale şi a altor ţeluri ale lor, Consiliul regional se bazează pe raportul de 80-20 de pro- cente dintre cele două comunităţi naţionale. Proporţia este recalculată întotdeauna conform datelor ultimului recensămînt.

Consiliul regional îşi exercită competenţele descrise în paragrafele (1)-(3) prin adoptarea normelor juridice – numite legi ale autoguvernării – şi a hotărîrilor administrative.

Articolul 7. Alegerea Consiliului re- gional al Ţinutului Secuiesc

Consiliul regional este ales pentru un mandat de patru ani în sistem de alegere proporţională, pe baza sufragiului universal şi egal, prin vot direct şi secret.

La alegeri pot participa partide şi asociaţii înregistrate şi candidaţi independenţi.

Numărul consilierilor din Consiliul regional al Ţinutului Secuiesc este de 77. Mandatele sînt distribuite între comunităţile de limba maghiară şi română în proporţie de 80-20 la sută, adică în raport numeric de 62-15.

Circumscripţiile electorale sînt for- mate din scaune. Numărul mandatelor care revin într-o circumscripţie comuni- tăţii lingvistice maghiare şi române este stabilit pe baza datelor recensămîntului în aşa fel ca totalul mandatelor la nivelul întregii regiuni să fie egal cu raportul numeric stipulat în paragraful (3).

Candidaţii – partidele, asociaţiile, independenţii – vor da declaraţii autenti- ficate în care vor preciza dacă intră în competiţie pentru mandatele comunităţii lingvistice maghiare sau române.

Candidaţii comunităţii maghiare, respectiv române vor apare în grupuri bine delimitate pe buletinele de vot. Electoratul va vota, conform propriei decizii, exclusiv candidaţii unui singur grup. Nu sînt valabile buletinele de vot care conţin voturi pentru ambele grupuri sau pentru nici unul dintre grupuri.

Alegerea consilierilor din scaune, oraşe şi comune, precum şi a primarilor se organizează împreună cu alegerea consilierilor auto-guvernării regionale, conform prevederilor Legii alegerilor locale nr 70/1991 – modificată.

Data alegerilor organelor la nivel regional a scaunelor şi a consiliilor lo- cale este stabilită de guvern.

Conform prezentului articol, regle- mentarea detaliată a alegerilor regionale va fi cuprinsă în norme juridice sepa- rate elaborate de Consiliul regional al Ţinutului Secuiesc.

Consiliul regional elaborează şi adoptă regulementul interior în decurs de 30 de zile de la înfiinţare. În această perioadă activităţile consiliului sînt conduse de preşedinte.

Capitolul IV. Comisia regională şi preşedintele Ţinutului Secuiesc

Articolul 8. Competenţele Comisiei regionale

Comisia regională este un organ care exercită puterea executivă regională în cadrul competenţelor sale; are 7 membri dintre care 5 reprezintă comunitatea maghiară şi 2 reprezintă comunitatea română. Comisia regională este aleasă de Consiliul regional al Ţinutului Secuiesc din rîndul propriilor membri, cu majorita- te absolută şi prin vot secret. Preşedintele şi vicepreşedintele Ţinutului Secuiesc sînt membri din oficiu ai Comisiei regionale.

şedinţele Comisiei regionale a Ţinu- tului Secuiesc sînt conduse de preşedintele regiunii sau de preşedintele de sesiune desemnat de preşedinte, care răspunde de executarea hotărîrilor luate de comisie şi a atribuţiilor care i-au fost încredinţate. Atribuţiile Comisiei regionale:

-   punerea în aplicare a legilor adoptate de Consiliul regional;

-   gestionarea patrimoniului regiunii Ţinutul Secuiesc, controlul serviciilor publice şi al regiilor autonome;

-   facilitarea şi controlul utilizării oficiale ale limbilor oficiale, româna şi maghiara, conform normelor juridice elaborate de Consiliul regional;

-   exercitarea altor atribuţii trans- ferate la nivel regional cu care a fost încredinţată, activităţi administrative;

-   în caz de urgenţă, luarea unor măsuri care intră în competenţa Consi- liului regional.

Adunarea generală poate revoca prin vot – cu majoritate absolută - oricare membru al Comisiei regional, precum şi întreaga comisie, cu excepţia preşedintelui.

Comisia emite hotărîri.

Articolul 9. Preşedintele şi vicepre- şedintele Ţinutului Secuiesc

Preşedintele Ţinutului Secuiesc este ales de Consiliul regional din rîndul membrilor săi. Durata manda- tului expiră după expirarea mandatului adunării şi odată cu instaurarea noului consiliu.

Preşedintele Ţinutului Secuiesc:

-  reprezintă regiunea atît în ţară cît şi în afara ei;

-   convocă Consiliul regional al Ţinutului Secuiesc;

-  anunţă legile adoptate de Consiliul regional;

-  prezidează şedinţele Comisiei regionale;

-  conduce activităţile organelor regionale prin distribuirea competen- ţelor în cadrul Comisiei;

-  participă la şedinţele de guvern în care se iau hotărîri care privesc regiunea;

-  conduce – împreună cu prefectul - activitatea Comisiei de Mediere între guvern şi regiune în cazul fiecărei tratative dintre regiune şi guvern în vederea împărţirii competenţelor şi distribuirii, respectiv a controlului resurselor, precum şi în vederea medierii diferitelor conflicte de interese;

-  decernează premii şi decoraţii în numele Ţinutului Secuiesc;

-  îndeplineşte şi alte sarcini în baza solicitării Consiliului regional.

Competenţele preşedintelui sînt exercitate prin emiterea hotărîrilor.

Mandatul preşedintelui Ţinutului Secuiesc încetează:

- În cazul demisiei sau în caz de deces;

-   În fiecare caz în care încetarea mandatului este dispusă pe baza Codu- lui penal sau al altor prevederi legale conform legilor statului care prevăd încetarea mandatului demnitarilor aleşi.

-  În cazul în care este revocat Preşedintele Ţinutului Secuiesc poate fi revocat de Consiliul regional al Ţinutului Secuiesc, în cazul în care nu-şi îndeplineşte atribuţiile. Revocarea preşedintelui este iniţiată de cel puţin o treime a membrilor Consiliului şi este hotărîtă definitiv prin votul a două treimi din membri Consiliului.

Vicepreşedintele Ţinutului Secu- iesc este ales de Consiliul regional din rîndul membrilor săi. Vicepreşedintele va fi ales din rîndul membrilor care aparţin comunităţii naţionale diferite de comunitatea naţională din rîndul căreia a fost ales preşedintele. Competenţele vicepreşedintelui:

-   Îndeplineşte atribuţiile transmise de preşedinte prin dispoziţie sau mandat unic;

-   Suplineşte preşedintele în cazul obstrucţionării acestuia, respectiv în toate cazurile în care a expirat mandatul preşedintelui, dar încă nu a fost ales noul preşedinte.

Preşedintele şi vicepreşedintele Ţinutului Secuiesc dispun de imunitatea cuvenită membrilor parlamentului.

Articolul 10. Ordinea interioară a Comisiei regional

Structura şi normele de funcţionare ale Comisiei regionale sînt elaborate de Consiliul regional şi sînt adoptate odată cu votul de desemnare a membrilor Comisiei.

Capitolul V. Folosirea limbii pe teritoriul regiunii Ţinutului Secuiesc

Articolul 11. Limba oficială a regiunii Ţinutului Secuiesc

În Secuime limbile română şi ma- ghiară sînt limbi oficiale de acelaşi rang. Populaţia Ţinutului Secuiesc se poate adresa autorităţilor publice ale regiunii în oricare dintre aceste două limbi. Auto- rităţile publice sînt obligate să răspundă, respectiv să emită documente oficiale în limba în care au fost apelate.

Funcţionarii publici angajaţi în cadrul autorităţilor publice din regiunea Ţinutului Secuiesc sînt obligaţi să cunoască atît limba maghiară cît şi cea română.

Din cadrul inscripţiilor publice denu- mirile geografice, ale instituţiilor, loca- lităţilor, străzilor şi pieţelor, precum şi inscripţiile serviciilor comerciale şi eco- nomice sînt în mod obligatoriu bilingve.

Formularele şi anunţurile utilizate în procesul de administrare publică sînt bilingve în mod obligatoriu.

Acoperirea tuturor costurilor ce decurg din asigurarea bilingvismului cade în sarcina autorităţii publice în cauză.

Reglementarea detaliată a prevede- rilor referitoare la bilingvism, incluse în prezentul statut, la introducerea, validarea şi garantarea acestora va fi stipulată într-o normă juridică separată elaborată de Consiliul regional.

Articolul 12. Drepturi privind utilizarea limbii

Pe teritoriul regiunii Ţinutul Secu- iesc este liberă utilizarea limbii materne. Persoanele a căror limbă maternă nu este româna sau maghiara, în relaţiile cu autorităţile regionale pot utiliza limba lor maternă în conformitate cu reglementările legale în vigoare ale drepturilor mino- rităţilor.

Pe lîngă limbile maghiară şi română, inscripţiile serviciilor economice şi comerciale pot fi afişate în orice altă limbă.

Pe teritoriul regiunii Ţinutului Secuiesc, în faţa instanţelor de judecată, în orice proces, împricinaţii au dreptul să utilizeze atît limba maghiară cît şi cea română. Dosarele întocmite sînt valabile în ambele limbi, hotărîrile şi sentinţele judecătoreşti se redactează în limba solicitată de părţi sau în ambele limbi.

Articolul 13. Utilizarea limbii în relaţiile cu poliţia

În interacţiunile cu populaţia, fiecare membru al efectivului poliţienesc din regiunea Ţinutului Secuiesc trebuie să fie capabil să utilizeze individual oricare limbă oficială a regiunii. Se elaborează un plan de acţiune în privinţa proceselor de admitere, calificare, recalificare ce asigură crearea acestor condiţii. Acest plan de acţiune este parte a calendarului - planului de măsuri stipulat în articolul 23 al prezentului statut.

Capitolul VI. Învăţămîntul şi cultura pe teritoriul regiunii Ţinutului Secuiesc

Articolul 14. Limba de predare în învăţămînt

În instituţiile publice de învăţămînt de pe teritoriul Ţinutului Secuiesc, învăţămîntul se desfăşoară în limbile de predare maghiară şi română. Populaţia regiunii are dreptul la învăţămînt în limba maternă, părinţii elevilor au dreptul să aleagă liber între instituţiile de învăţămînt cu predare în limba maghiară sau română pentru a-şi înscrie copii.

Instituţiile învăţămîntului public de stat, al consiliului regional, private sau confesionale, sînt obligate să asigure însuşirea celei de a doua limbi oficiale a regiunii. Condiţiile pentru cunoaşterea şi însuşirea culturii şi limbii române, respectivi maghiare, trebuie asigurată în număr egal de ore, atît în instituţiile cu predare în limba maghiară cît şi în cele cu predare în limba română.

Articolul 15. Instituţii de învăţămînt

În învăţămînt se creează instituţii sepa- rate de predare în limba maghiară, respectiv română. În cazul în care acest lucru nu este posibil, vor funcţiona secţii în şcoli comune. Pe lîngă administrarea comună a şcolii, se asigură autonomia secţiilor.

Pentru copiii din diasporă (zone cu populaţie dispersată), a căror limbă maternă este maghiara sau româna, Comisia regională, cooperînd cu admi- nistraţiile locale asigură autobuze şcolare în condiţii identice.

Comisia regională înfiinţează fonduri separate pentru susţinerea instituţiilor de învăţămînt private sau confesionale. Aceste fonduri vor fi distribuite la şcoli cu predare în limba maghiară sau română luînd în considerare raportul numeric notat în articolul 6, alineatul 5 din prezentul statut, respectiv în funcţie de necesităţi.

Articolul 16. Autorităţile de control specializate al învăţămîntului

Sarcinile autorităţilor specializate de control al învăţămîntului public şi universitar din Ţinutul Secuiesc sînt îndeplinite de Inspectoratul şcolar al Ţinutului Secuiesc ale cărui competenţe sînt definite prin consultarea guvernului şi a autorităţilor alese ale autonomiei per- sonal instituite. Cele două direcţiuni ale Inspectoratului şcolar al Ţinutului Secuiesc, română şi maghiară, care funcţionează în paralel, deţin competen- ţele şi atribuţiile de control privind învăţămîntul în limba maghiară şi română.

(2) Autoritatea specializată se asigură ca programele analitice elabo- rate pentru comunităţile maghiară şi română să conţină conform prevede- rilor, cunoaşterea limbii, culturii şi istoriei celeilalte comunităţi naţionale.

Articolul 17. Viaţa culturală

Susţinerea şi finanţarea instituţii- lor culturale se face pe baza principiului proporţionalităţii între comunităţile maghiară şi română ale regiunii şi avînd în vedere necesităţile.

Capitolul VII. Gestionarea patrimo- niului şi finanţele publice ale regiunii Ţinutului Secuiesc

Articolul 18. Crearea patrimoniului regiunii Ţinutului Secuiesc

Patrimoniul publlic şi privat al regiunii Ţinutului Secuiesc s-a format la înfiinţarea regiunii, respectiv după primele alegeri regionale şi înfiinţarea instituţiilor publice ale scaunelor şi circumscripţiilor speciale.

În patrimoniul public şi privat al regiunii Ţinutului Secuiesc pot fi incluse bunuri în următoarele moduri:

-   din circuitul civil al bunurilor;

-   prin investiţii efectuate conform deciziilor autorităţii regiunii;

-   prin alte căi prevăzute de lege.

Articolul 19.Finanţele publice ale regiunii Ţinutului Secuiesc

Finanţele regiunii Ţinutului Secu- iesc sînt reglementate de legea finanţe- lor publice elaborată conform prevede- rilor legii cadru pentru regiuni.

Consiliile locale din regiunea Ţinutului Secuiesc colectează taxele centrale şi locale şi desfăşoară activităţi fiscale de acest gen.

Capitolul VIII. Relaţiile dintre stat şi regiunea Ţinutului Secuiesc

Articolul 20. Relaţiile dintre regiunea Ţinutului Secuiesc şi guvern

Guvernul numeşte un prefect pentru regiunea Ţinutului Secuiesc. Prefectul deţine competenţele stipulate în articolul 13 din Legea cadru pentru regiuni.

În vederea medierii între regiunea Ţinutului Secuiesc şi guvern, regiunea şi guvernul creează o Comisie de Mediere compusă din 11 membri după cum urmează: preşedintele regiunii Ţinutului Secuiesc, prefectul, patru experţi în administraţie publică numiţi de guvern, patru reprezentanţi regionali aleşi de comunitatea maghiară din regiune şi un reprezentant regional ales de comunita- tea română din regiune. Reprezentanţii regionali maghiari, respectiv români, membri ai Comisiei de Mediere, sînt aleşi de reprezentanţii maghiari respectiv români ai Consiliului regional.

Durata mandatului Comisiei de Mediere este definită de durata manda- tului preşedintelui, respectiv al repre- zentanţilor regiunii. Comisia are doi co- preşedinţi: preşedintele regiunii Ţinutu- lui Secuiesc şi prefectul.

Articolul 21. Relaţiile dintre regiunea Ţinutului Secuiesc şi parlament

Consiliul regional al Ţinutului Secuiesc poate înainta parlamentului propuneri de legi care ţin de competenţa legislativă a parlamentului. Iniţiativa legislativă este înaintată şi susţinută de preşedintele regiunii.

Consiliul regional al Ţinutului Secuiesc înfiinţează un organ specia- lizat pentru colaborarea cu Consiliul Solidarităţii, care funcţionează ca organ consultativ al parlamentului.

Capitolul IX. Dispoziţii finale

Articolul 22. Modificarea statutului de autonomie a regiunii Ţinutului Secuiesc

Modificarea prezentului statut se efectuează conform următoarei proceduri:

a)       modificarea este iniţiată de cel puţin a cincea parte a membrilor Consiliului regional;

b)  modificarea este adoptată de Consiliului regional cu o majoritate de două treimi;

c)       statutul adoptat de Consiliul re- gional este înaintat parlamentului con- form articolului 21, alineatul (1).

Articolul 23. Intrarea în vigoarea a statutului de autonomie modificat al regiunii Ţinutului Secuiesc

Statutul modificat intră în vigoare la data publicării lui în Monitorul Oficial al României.

La data intrării în vigoare a statu- tului de autonomie se abrogă toate reglementările care vin în contradicţie cu acesta.

Legea care reglementează intrarea în vigoare a noului statut de autonomie conţine şi un plan de măsuri de deferire a competenţelor în caz de necesitate.