Religious Human

Rights in Global

Perspective

Religious Perspective

johan d. van der vyer şi

John Witte, Jr.

editori

Martinus Nijhoff

Publishers, The Hague,

Boston, London, 1996

În octombrie 1994, cei şapte sute participanţi la conferinţa „Religious Human Rights in the World Today” au primit provocarea episcopului Desmond Tutu. Pentru cîteva zile, ei au explorat, împreună, ceea ce distinsul oaspete sudafrican numea „istoria ruşinoasă a abuzurilor comise în numele religiei”.

Cele două volume publicate anul acesta la editura Martinus Nijhoff distilează experienţa conferinţei de la Atlanta, organizată de Emory University, în cadrul programului Drept şi Religie, cu sprijinul financiar al The Pew Charitable Truts din Philadelphia.

Cei doi editori sînt profesori la Emory University. Johan D. van der Vyver este şeful catedrei I. T Cohen de Drept Internaţional şi Drepturile Omului, iar John Witte conduce catedra Jonas Robitscher, de Drept.

Primul volum, Perspective legale, este prefaţat de Jimmy Carter, fost preşedinte al Statelor Unite, fondatorul Centrului Carter, care consideră această apariţie editorială „o importantă contribuţie la înţelegerea chestiunii drepturilor religioase în lume”.

W. Cole Durham, de la Brigham Youth University, deschide volumul cu un studiu despre „Perspective ale libertăţii religioase: un cadru comparativ” (articol inclus şi în numărul de faţă al revistei ALTERA).

David Little, de la United States Institutes of Peace, oferă „Fundamentele metodologice în studierea drepturilor religioase ale omului”. Little foloseşte elementele comune din metodologiile utilizate de USIP la elaborarea rapoartelor şi studiilor de caz pentru situaţia drepturilor omului din Ucraina, Sri Lanka, Liban, Sudan, Nigeria, Tibet şi Israel, încercînd să delimiteze un numitor comun care să reducă impactul negativ pe care investigaţiile din domeniu îl au cu interesele şi obiectivele celui care face investigaţia, dar şi cu conotaţiile complicate ale subiectelor de ordin religios. Cu toate acestea, tentativa sa este tuşată de unul din recentele proiecte ale USIP, referitor la studiul intoleranţei în context religios, care are două obiective de bază, interdependente: primul este determinarea măsurii în care intoleranţa care violează principiile drepturilor omului contribuie realmente la declanşarea şi escaladarea conflictelor, iar al doilea, la fel de provocator, care este proporţia reală în care eforturile făcute pentru înlăturarea acestor violări determi- nate de intoleranţă contribuie realmente la instaurarea şi consolidarea păcii. Evi- dent, eforturile lui David Little de a nuanţa acest delicat subiect nu sînt singulare în volumele recenzate aici. Acelaşi subiect este studiat şi de Natan Lerner, de la Tel Aviv University, în contextul practicii ONU. El monitorizează cronologic modalităţile în care comunitatea internaţională a studiat problemele legate de drepturile religioase ale omului în perioada de după înfiinţarea ONU. Observaţia esenţială în acest demers este ca în toate instrumentele elaborate şi folosite de ONU în chestiunea drepturilor religioase ale omului, termenul religie nu a fost niciodată definit. Dacă această lacună nu vi se pare suficientă pentru a înţelege cît de fragil este echilibrul acestor instrumente, atunci poate că vi se va părea semnificativ faptul că sistemul ONU de protecţie a drepturilor religioase ale omului nu include în prezent nici un tratat separat, clar şi complet, obligatoriu, referitor la această problemă.

„Rolul organizaţiilor neguvernamentale seculare în cultivarea şi înţelegerea drepturilor religioase ale omului” este descris de Michael Roan, de la Project Tan- dem, în vreme ce James Finn, de la Freedom Review, analizează rolul jucat de mass- media în acelaşi context. Michael Roan explorează felul în care NGO-urile au determinat substanţiale schimbări legislative, dar (după modelul propus de David Little în studiul amintit mai sus) sugerează că organizaţiile cu un background umanist şi pragmatic ar trebui să-şi reexamineze mandatele, pentru a înţelege că acţiunile lor sînt foarte rar neutre, în condiţiile în care convingerile intime, fie ele religioase sau ateiste, influenţează major procesul de luare a deciziilor. Pentru James Finn, lucrurile nu stau altfel, chiar dacă se referă la media. Finn sugerează însă că media are o dependenţă suplimentară faţă de patronii de presă şi faţă de audienţă, care complică, adesea exponenţial, posibilităţile de găsire a unei atitudini de obiectivitate în raport cu subiectul cercetat. Pentru el, media devine în aceste circumstanţe o parte a problemei şi în consecinţă o parte necesară a soluţiei, fiind în ambele cazuri un aliat puternic, care trebuie să-şi menţină neutralitatea, dar şi capacitatea de examinare atentă.

Studiile de caz se referă la cîteva zone geografice şi reprezintă un „eşantion” semnificativ pentru o perspectivă globală: Germania (Martin Heckel, Eberhard-Karls- Universität, Tübingen), Marea Britanie (Peter Cumper, The Nottingham Trent Uni- versity), Europa de Est (Tamás Földesi, Eötvös Lóránd University, Budapesta), statele balcanice (Paul Mojzes, Rosemont College). Rusia (Harold J. Berman, Emory Univer- sity). Orientul Mijlociu (Said Amir Arjamand, State University of New York), Israel (Asher Maoz, Tel Aviv University), Africa de Sud (Lourens M. du Plessis, Univeristy of Stellenbosch), America Latină (Paul E. Sigmund, Princeton University), America Centrală (Stanley Muschett Ibarra, Unversidad Santa Maria la Antigua, Panama) şi Statele Unite ale Americii (John Witte jr., Emory University şi M. Christian Green. University of Chicago). Articolele lui Tamás Földesi şi Paul Mojzes surprind cu o fidelitate notabilă situaţia drepturilor religioase ale omului în zona geografică ce se recomandă, teoretic, de interes major pentru cititorii revistei Altera. Pentru Tamás Földesi, impasul înregistrat cel mai adesea ca stare de fapt în statele Europei de Est are în mare măsură explicaţii legate de mentalităţi şi de prejudecăţi. La toate aceste consideraţii preliminare, se adaugă eşecurile modelelor particulare de tranziţie legislativă de la comunism, în timpul Marii Transformări, cum numeşte Mojzes ceea ce noi ezităm cel mai adesea să definim cînd ne gîndim la ultimii şase ani, de exemplu. Articolul lui Paul Mojzes poate fi lesne găsit în nr. 2 al revistei Altera.

Considerente teoretice la problematica volumului mai adaugă T. Jeremy Gunn (National Committe for Public Education and Religious Liberty), care analizează Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, Dinah Shelton (Santa Clara Univer- sity) şi Alexandre Kiss (Strasbourg International Institute of Human Rights), care propun schema preliminară a unui model de lege a libertăţii religioase şi John T. Noonan (United States Court of Appeals), care discută idealurile şi tensiunile demersurilor din domeniul drepturilor religioase ale omului.

Pentru Dinah Shelton şi Alexandre Kiss, un studiu de caz foarte potrivit este atît de mult mediatizata Fatwa emisă împotriva lui Salman Rushdie, după publicarea Versetelor Satanice. Legile islamice împotriva blasfemiei şi soluţiile căutate de avocatul lui Rushdie pentru a le anula efectele par să esenţializeze excelent zona în care are loc impactul dintre toţi factorii discutaţi de autorii acestei solide antologii.

Volumul al II-lea, Perspective religioase, reia tematica primului volum, analizînd implicaţiile de ordin teologic şi spiritual ale conflictelor inter-religioase. Cartea este prefaţată de episcopul anglican Desmond Tutu, iar cadrul teoretic este definit de Martin E. Mary (University of Chicago), Wolfgang Huber (episcopul lutheran al Berlinului), James Wood Jr. (Baylor University), Max L. Stackhouse (Princeton University), Stephen Healey (Boston College), Charles Villa-Vicencio (University of Cape Town) şi John E. Coons (University of California). O selecţie de circa 200 de pagini din acest volum va fi publicată în traducere în Revista Română de Teologie, în numărul din această iarnă. O altă selecţie, de 100 de pagini a fost publicată recent în revista de Drept a Universităţii Emory din Atlanta.

Studiile de caz se referă la creştinism (Luke Timothy Johnson, Emory Univer- sity; J. Bryan Hehir, Harvard University; William Johnson Everett, Andover New- ton Theological School şi Jean Bethke Elshtain, University of Chicago), la iudaism (David Novak, University of Virginia; Michael J. Broyde, Emory University; Irvin Cotler, McGill University; Michael S Berger şi Deborah E. Lipstadt, Emory Univer- sity), precum şi la islam (Abdullahi Ahmed An-Na’im, Emory University; Riffat Hassan, University of Louisville şi Donna Arzt, Syracuse University).

Drepturile religioase ale omului din perspectivă globală este o antologie care a căpătat deja, în cele cîteva luni de la publicare, autoritatea unui instrument esenţial în domeniu. □