Journal of

Ecumenical

Studies

Temple University

Volume 33/1, Winter 1996

Ecumenism, evangelism

and religious liberty

Paul Mojzes – editor

JES este o publicaţie excepţi- onală, considerată în cercurile teo- logice din lumea întreagă drept cel mai bun trimestrial de studii ecu- menice. Primul număr din acest an abordează tensiunile dintre misio- narii evanghelici (sau metodişti) şi ortodoxia rusă (sau est-europeană). Mark Eliott (Misiuni în Europa de Est, Perestroika şi tensiunile între ortodoxie şi evanghelism), arhiepiscopul Anatoly Kuznetsov (Ecumenism, evanghelizare şi libertăţi religioase în Rusia şi fostele republici sovietice). Paul Krego (Misionari metodişti în Maica Rusie). Linford Stutzman (Cucerirea inimilor şi minţilor: activitatea misionară, evanghelică în Albania ca război cultural total), Mihail Sergeev (Ortodoxia rusă: reînnoire sau resuscitare?), Andrei Krawchuk (Viaţa religioasă în Ucraina: continuitate şi schimbare), Dane Gordon (Seriozitatea religioasă: o lecţie de la Europa post- comunistă) şi Michael J. Christensen (Dialogul ortodox-evanghelic în Rusia la zece ani după catastrofa de la Cernobîl) propun un corpus de studii de caz care scot în evidenţă tensiunile fundamentale între religiile autohtone şi cele abia sosite într-un spaţiu spiritual marcat de nesiguranţa epocii postcomuniste.

Două articole remarcabile analizează aceste tensiuni: Ecumenism, evanghelism şi libertate religioasă, al lui Paul Mojzes şi Religie locală versus religii noi: percepţie socială şi consecinţe legale de Halina Grzymala-Moszczynska.

Pentru Dr. Mojzes, chestiunea, după simplificările necesare, se reduce la modul în care bisericile tradiţionale, care au o afinitate istorică pentru autodeterminarea popoarelor pe care le reprezintă, vor izbuti să producă o dovadă a unei implicări sociale care să demonstreze fidelitatea faţă de crezul lor şi nu doar obedienţă faţă de liniile directoare, sociale sau politice, impuse de stat pentru a consolida reforme democratice şi stabilitate politică. Opţiunea fundamentală a comportamentului bisericilor tradiţionale în acest context va fi — susţine Paul Mojzes — factorul crucial în procesul de definire a variantei valide între vechiul model, al paternalismului statal şi al bisericii naţionale (statale, etc.) şi alternativa unui nou cadru al relaţiilor dintre stat şi biserică, compatibil şi mai bine acordat cu pluralismul democratic.

Halina Grzymala-Moszczynska admite implicit consideraţiile colegului ei de peste ocean şi amplasează conflictul dintre bisericile tradiţionale ale Europei răsăritene (Romano-Catolicismul polonez în cazul studiat de autoare) şi noile mişcări religioase (budiste, Hare Krishna sau ale Bisericii Unificării) în contextul mai degrabă instabil al transformărilor sociale produse de dislocări ale unor grupuri religioase, de şocul cultural al schimbărilor din procesul de democratizare.

Foarte interesantă este asocierea trendurilor care vor marca sensibil viitorul acestor interacţiuni de ordin religios cu rezultatele unei recente cercetări ale unor psihologi care au studiat un eşantion semnificativ de tineri polonezi cu vîrste între 18 şi 20 de ani. Tinerii au răspuns unui chestionar care i-a divizat în două segmente sociale, winners (învingători) şi losers (învinşi) după felul în care vedeau viitorul: promiţător sau descurajant. Angrenarea lor în complexele dispute religioase pe care viitorul le rezervă din perspectiva pluralismului confesional va marca substanţial echilibrul social: tinerii winners sînt de regulă dezinteresaţi de credinţele de orice soi, dar au o puternică apetenţă pentru carieră, ceea ce probabil îi va amplasa în zona celor care iau decizii (decision makers), subliniind dihotomia între Cezar şi Dumnezeu.

Într-o notă teologică mai pronunţată, o „Sinteză a progreselor exegetice referitoare la Isus, Paul şi Lege care poate contribui la apropierea între iudaismul ortodox şi creştinism” este propusă de Jan C. Olson. Olson revine asupra similitudinilor dintre Anabaptistii şi Mennoniţii nord-americani şi Hasidiţi, discutînd ultimele progrese exegetice oferite de lucrările Barbarei Redman (One God: Toward a Rapprochement of Orthodox Judaism and Christianity, în J.E.S. 31, Summer-Fall, 1994, 307-331), Raymond Brown (The Death of the Messiah, New York, Doubleday, 1994), E. P. Sanders (Jesus and the First Table of the Jewish Law, în Arthur E. Zannoni, ed., Jews and Christians Speak of Jesus, Minneapolis. Fortress Press, 1994). John H. Yoder (The Politics of Jesus, Grand Rapids, Eerdmans Publishing Co. 1994).

Revenind la subiectul tratat pe larg, acest număr special al Jurnalului de studii ecumenice propune un set ideal de analize ale situaţiei din Rusia, care poate fi utilizat, printr-o extrapolare deloc forţată, pentru a evalua şi o posibilă dinamică a conflictelor religioase în România. □