Revista Via Europa Nr. 2

Minorităţi şi minoritari într-o Europă incertă

Suplimentul ziarului „Timişoara”, avînd un consiliu director internaţional (cu personalităţi din Budapesta, Praga, Maribor, Lyon, Timişoara, Londra), invită cititorul — conform editorialului semnat de directorul publicaţiei, Bruno Guichard — „mai mult la o reflecţie asupra conceptelor de minoritate şi de minoritar şi mai ales asupra repunerii în discuţie a «ideilor comune» şi a «ideilor primite» în ceea ce priveşte de pildă războiul din fosta Iugoslavie sau minoritatea ţigănească”.

Pentru a-şi atinge acest scop, cea mai mare parte a revistei este consacrată diferitelor definiţii ale minorităţii folosite în tratatele internaţionale. Această definiţie, ca şi drepturile formulate în tratate, a cunoscut o evoluţie în timp. Joseph Yacoub, profesor de ştiinţe politice la Universitatea Catolică din Lyon, în articolul intitulat „Dreptul internaţional şi minorităţile” ajunge la concluzia con- form căreia „am intrat în prima fază a celei de-a patra generaţii a drepturilor omului, aceea a «drepturilor colective de ordin comunitar»”.

Capitolul „Statul şi minorităţile” se concentrează asupra „problemei maghiare” prin prezentarea situaţiei evreilor din Ungaria, a maghiarilor din Slovenia şi România. Articolul semnat de Paul Oriol („Franţa: Minorităţi interzise”) supune unei severe critici poziţia Franţei de a refuza recunoaşterea minorităţilor naţionale, considerînd că „această atitudine adoptată de Franţa unică şi indivizibilă se află în contradicţie cu o Europă care se construieşte din ce în ce mai mult după un model multicultural”.

„Despre ţigani” este titlul acelui capitol, care oferă o interesantă prezentare a istoriei şi situaţiei actuale în care se află romii în Europa, şi, în special, în România. „O poveste franţuzească” prezintă printr-un şir de fotografii sosirea, primirea şi expulzarea romilor de cetăţenie română din Franţa.

Capitolul „Războaie şi minorităţi” meditează asupra motivelor războiului din fosta Iugoslavie şi a terorismului irlandez. Catherine Samary, în articolul „Războiul din fosta Iugoslavie şi problema minorităţilor” trage următoarea concluzie: „atîta vreme cît puterile statelor se vor consolida prin reprimarea pluralităţii şi deci a diversităţii, va exista o tendinţă, din partea comunităţilor oprimate — să dorească a afla prin separarea de stat singura modalitate de a se face recunoscute”. Tarik Haveric („Războiul din fosta Iugoslavie este oare un război al minorităţilor?”) consideră că în acest război părţile au fost victimele ambiguităţii terminologice relative la noţiunile de „popor” şi „minoritate”, ceea ce a avut ca urmare o poziţie indecisă a comunităţii internaţionale faţă de evenimente. Autorul trage semnalul de alarmă, considerînd că o clarificare a situaţiei juridice internaţionale a popoarelor şi minorităţilor — cu definirea riguroasă a termenelor — este o problemă urgentă: „în lume există numeroase colectivităţi care doresc să-şi obţină drepturile nedefinite din punct de vedere legislativ...”.

Un capitol se ocupă cu „cea mai dezavantajată minoritate din România” (cum formulează Florian Mihalcea în articolul „Homosexualii în România”), prin prezentarea situaţiei de la noi şi a celei din Anglia, unde homo- sexualitatea masculină a fost scoasă de sub incriminare abia în 1967, în urma unei campanii care a durat peste două decenii.

Capitolul „Dificultăţi ale vieţii asociative”, ca o continuare a celor începute în primul număr al revistei (avînd subtitlul „Societate civilă, Mişcări sociale...”) prezintă două organizaţii: Centrul Socialist de Studii asupra lumii a Treia şi Observatorul Internaţional al Închisorilor, ambele cu sediul în Franţa, şi oferă un interviu cu Catherine Mieg Schaller. responsabil de relaţiile cu ONG-urile la Consilului Europei.

Revista — realizată de Societatea „Timişoara”, Opération Villages Roumains International, European Dialog, Rezső Hilscher Fondation — Esély, Assotiation Organizace Pro Pomoc Uprchlikum, Association Solidarité Est-Ouest — nu caută să abordeze totalitatea problematicii minorităţilor, dar, prin segmente caracteristice, oferă cititorului posibilitatea de a se iniţia în această chestiune spinoasă. □

(István Haller)