Altera

    reviste   » Altera
  autori a b c d g h k l m n p r s t u v w z  
  căutare á é í ó ö ő ú ü ű ă â î ş ţ
  toate numerele » altera ANUL XII. 2006., nr. 30-31 »
 


| observaţii
| listare
| bookmark


 
 
 
     
 
Untitled-1

Document

O nouă strategie cadru pentru multilingvism

Comunicat al Comisiei către Consiliu, Parlamentul European, Comisia Economică şi Socială Europeană şi Comitetul Regiunilor

Kol’ko jazykov vieš, tol’kokrát si človekom. Cîte limbi vorbeşti, atîtea persoane eşti. (Proverb slovac)

I. Introducere

Pentru întîia dată, portofoliul unui Comisar european include explicit responsabilitatea multilingvismului. Documentul de faţă este primul Comunicat al Comisiei care explorează acest domeniu de strategie politică. El vine în completarea iniţiativei actuale a Comisiei de îmbunătăţire a comunicării dintre cetăţenii europeni şi instituţiile care îi servesc. Totodată, el:

-    reafirmă angajamentul Comisiei faţă de multilingvismul din Uniunea Europeană;

-    prezintă strategia Comisiei de promovare a multilingvismului în societatea europeană, în economie şi în Comisia însăşi; şi

-    propune o serie de acţiuni concrete generate de prezentul cadru strategic.

I.1. Multilingvismul şi valorile europene

Uniunea Europeană este întemeiată pe „unitate în diversitate”: diversitate a culturilor, a obiceiurilor şi credinţelor – şi a limbilor. Pe lîngă cele 201 de limbi oficiale ale Uniunii, există în jur de 60 de alte limbi autohtone şi zeci de limbi neautohtone vorbite de comunităţile de imigranţi.2

Tocmai această diversitate face ca Uniunea Europeană să fie ceea ce este: nu un „melting pot”, un creuzet în care diferenţele sunt nivelate, ci o casă comună în care diversitatea este omagiată şi în care multele noastre limbi materne reprezintă o sursă de bogăţie şi o punte spre o mai mare solidaritate şi înţelegere reciprocă. Limba este expresia cea mai directă a culturii; este cea care ne face umani şi cea care ne dă fiecăruia din noi sentimentul identităţii. Articolul 22 al Cartei Uniunii Europene a drepturilor fundamentale3 afirmă că Uniunea respectă diversitatea culturală, religioasă şi lingvistică. Articolul 21 interzice discriminarea bazată pe o serie de motive, printre care cel lingvistic. Dimpreună cu respectul faţă de persoană, deschiderea spre alte culturi, toleranţă şi acceptarea celorlalţi, respectul pentru diversitatea lingvistică este o valoare esenţială a Uniunii Europene.4

I.2. Ce este multilingvismul?

Multilingvismul se referă atît la capacitatea unei persoane de a folosi mai multe limbi cît şi la coexistenţa în aceeaşi zonă geografică a unor comunităţi lingvistice diferite. În documentul de faţă, termenul este folosit pentru a descrie noul domeniu de strategie politică al Comisiei care promovează un climat propice pentru expresia deplină a tuturor limbilor, un climat în care poate înflori predarea şi învăţarea unei varietăţi de limbi.

Politicile referitoare la multilingvism ale Comisiei au trei obiective:

să încurajeze învăţarea limbilor şi promovarea diversităţii lingvistice din societate;

-    să promoveze o economie multilingvă sănătoasă, şi

-    să dea acces cetăţenilor la legislaţia, procedurile şi informaţiile Uniunii Europene în propria lor limbă.

Responsabilitatea înregistrării de progrese viitoare aparţine în principal Statelor Membre (fie la nivel naţional, regional ori local), însă Comisia va face şi ea tot ce îi stă în putinţă pentru a spori conştiinţa multilingvismului şi pentru a creşte coerenţa măsurilor luate la diferite nivele.

II. O societate multilingvă II.1. Învăţarea limbilor

II.1.1. Competenţele lingvistice

Capacitatea de a înţelege şi comunica în mai multe limbi – deja o realitate cotidiană pentru majoriatea oamenilor de pe glob – este o competenţă dezirabilă pentru toţi cetăţenii europeni. Ea ne încurajează să devenim mai deschişi faţă de culturile şi concepţiile altor oameni,5 îmbunătăţeşte capacităţile cognitive şi consolidează competenţele lingvistice pe care le deţine în limba maternă cel care învaţă o limbă străină. Ea dă oamenilor posibilitatea să profite de libertatea de a lucra şi studia într-un alt Stat Membru.

În martie 2002, şefii de Stat sau de Guvern din Uniunea Europeană într-o reuniune de la Barcelona6 recomandau predarea a cel puţin două limbi străine încă de la o vîrstă fragedă. Obiectivul pe termen lung al Comisiei este producerea unei creşteri a multilingvismului individual pînă cînd fiecare cetăţean va deţine competenţe practice în cel puţin două limbi, pe lîngă limba maternă.7

După cum reiese din datele unui recent sondaj Eurobarometru8, jumătate din cetăţenii Uniunii Europene afimă că pot purta o conversaţie în cel puţin o altă limbă decît cea maternă. Procentajele diferă în funcţie de ţară şi grup social: 99% din luxemburghezi, 93% din letoni şi maltezi, şi 90% din lituanieni ştiu cel puţin o altă limbă decît cea maternă, în vreme ce o majoritate considerabilă din Ungaria (71%), Marea Britanie (70%), Spania, Italia şi Portugalia (64% fiecare) stăpîneşte doar limba maternă. Mai degrabă bărbaţii, tinerii şi persoanele din mediul urban vorbesc o limbă străină decît femeile, persoanele în vîrstă şi, respectiv, cele din mediul rural.

Este în creştere procentajul elevilor din ciclul primar şi secundar care învaţă o limbă străină.9 Totuşi, media limbilor străine predate la nivel liceal este încă departe de cel stabilit la Barcelona. În plus, există o tendinţă crescîndă ca „învăţarea unei limbi străine” să însemne pur şi simplu „învăţarea englezei”; Comisia a

subliniat deja că „engleza nu este destul”.10

II.1.2. Cum contribuie Comunitatea la dezvoltarea competenţelor lingvistice şi la promovarea diversităţii lingvistice?

În 2003,11 Comisia s-a angajat să lanseze 45 de noi măsuri pentru a încuraja autorităţile naţionale, regionale şi locale, şi totodată să activeze pentru „o schimbare majoră în promovarea învăţării limbilor şi a diversităţii lingvistice”. Aceste acţiuni vin în completarea celorlalte numeroase forme de sprijin acordat de Comisie de-a lungul a mulţi ani, începînd cu programul deschizător de drumuri LINGUA din 1990. Comisia a investit peste 30 de milioane de euro anual prin programele Socrates şi Leonardo da Vinci în: burse care să dea posibilitatea profesorilor de limbi să fie pregătiţi în străinătate, plasarea în şcoli de asistenţi pentru limbi străine, finanţarea schimburilor de clase pentru a motiva copiii să înveţe limbi, elaborarea de noi cursuri de limbă pe CD-uri şi pe Internet şi proiecte care contribuie la conştientizarea avantajelor conferite de învăţarea limbilor. Prin studii strategice, Comisia promovează dezbaterea, inovaţia şi schimbul de bune practici.12 În plus, acţiunile generale ale programelor Comunităţii care încurajează mobilitatea şi parteneriatele transnaţionale motivează şi ele participanţii să înveţe limbi străine.

Schimburile de tineri, proiectele de înfrăţire a oraşelor şi Serviciul European de Voluntariat promovează şi ele multilingvismul. Din 1997, programul Cultura a finanţat traducerea a aproximativ 2.000 de opere literare din şi în limbi europene.

Noile programe propuse spre implementare din 2007 (Cultura 2007, Tinerii în acţiune şi Învăţarea permanentă) vor continua şi dezvolta acest tip de sprijin.

În plus, Comunitatea asigură principalul sprijin financiar pentru Biroul European pentru Limbile Mai Puţin Folosite13 (o organizaţie neguvernamentală care reprezintă interesele a peste 40 de milioane de cetăţeni care aparţin unei comunităţi lingvistice regionale şi minoritare), precum şi pentru reţelele Mercator14 ale universităţilor care activează în cercetarea limbilor mai puţin folosite din Europa. Dînd curs unei cereri a Parlamentului European, Comisia a lansat în 2004 un studiu de fezabilitate pe marginea posibilei creări a unei Agenţii Europene pentru Învăţarea Limbilor şi Diversitate Lingvistică. Studiul15 conchide că există necesităţi în acest domeniu în a căror întîmpinare nu s-a venit, şi propune două opţiuni: crearea unei agenţii sau înfiinţarea unei reţele de „Centre pentru Diversitate Lingvistică”. Comisia are convingerea că o reţea ar fi cel mai adecvat pas următor şi, acolo unde există posibilitatea, aceasta ar trebuie să se dezvolte pe structurile existente; ea va examina posibilitatea de finanţare a unei atari reţele pe o bază multianuală prin programul propus de Învăţare Permanentă.

II.1.3. Domenii-cheie de acţiune în sistemele şi practicile educaţionale

Statele Membre au căzut de acord la Lisabona în 2000 să înfiinţeze o piaţă internă eficientă, pentru a impulsiona cercetarea şi inovaţia şi pentru a îmbunătăţi educaţia pentru a face Uniunea Europeană „cea mai dinamică şi competitivă economie bazată pe informaţie de pe plan global” pînă în 2010. Acest lucru a fost ulterior subliniat în Comunicatul Comisiei „Colaborarea pentru creştere dezvoltare şi locuri de muncă – un nou început pentru strategia de la Lisabona”16, precum şi în Directivele integrate pentru dezvoltare şi locuri de muncă (20052008).17 Prin procesul „Educaţie şi pregătire 2010”, Statele Membre au adoptat obiective comune în direcţia cărora ele activează prin stabilirea de indicatori şi criterii, împărtăşirea bunelor practici şi procedarea la evaluări comparative. Ele au identificat îmbunătăţirea competenţelor lingvistice drept o prioritate, iar un Grup de experţi naţionali în domeniul limbilor18 a elaborat recomandări pentru Statele Membre19 care au inspirat cîteva din următoarele propuneri referitoare la domeniile-cheie de acţiune.

Strategii naţionale

Experţii au identificat necesitatea planurilor naţionale pentru a da coerenţă şi direcţie acţiunilor de promovare a multilingvismului în rîndul indivizilor, dar şi în sînul societăţii în ansamblu. Aceste planuri ar trebui să stabilească obiective clare pentru predarea limbilor în diferitele nivele de învăţămînt şi ar trebui să fie însoţite de un efort susţinut de conştientizare a importanţei diversităţii lingvistice. Predarea limbilor regionale şi minoritare ar trebui să fie şi ea luată în considerare ca adecvată, după cum ar trebui să fie luate în considerare oportunităţile oferite imigranţior să înveţe limba ţării gazdă (şi predarea limbilor imigranţilor).

O mai bună pregătire a profesorilor

Curicula şi structurile pentru pregătirea profesorilor de limbă străină trebuie să răspundă exigenţelor în schimbare în ce priveşte competenţele lingvistice pe care ar trebui să le achiziţioneze elevii şi studenţii. Comisia a finanţat un studiu nou, independent cu privire la bunele practici din întreaga Europă20 care a propus o bază comună de competenţe şi valori pentru profesorii de limbi din Europa. Comisia va facilita o dezbatere pe această chestiune, care să aibă ca rezultat o Recomandare.

Învăţarea de la o vîrstă fragedă

În majoritatea ţărilor cel puţin jumătate din elevii şcolilor generale învaţă în prezent o limbă străină.21 Totuşi, după cum Comisia a arătat clar şi anterior22, avantajele învăţării timpurii a limbilor nu se concretizează decît dacă profesorii sunt pregătiţi anume pentru a preda limba copiilor cu vîrste foarte mici, dacă numărul elevilor dintr-o clasă este destul de mic, dacă există la dispoziţie materiale didactice adecvate, şi dacă este alocat limbilor destul timp în curiculă.

Învăţarea integrată a conţinutului şi limbii

O conferinţă recentă organizată de Preşedinţia luxemburgheză a Uniunii Europene a dezbătut evoluţiile din Învătarea integrată a conţinutului şi limbii, în care elevii învaţă o materie prin intermediul unei limbi străine. Această abordare este tot mai mult folosită în Europa şi oferă oportunităţi mai mari în cadrul curiculei şcolare pentru expunerea la limbi străine.

Limbile în învăţămîntul superior

Instituţiile de învăţămînt superior ar putea juca un rol mai activ în promovarea multilingvismului în rîndul studenţilor şi al personalului didactic, dar şi în rîndul comunităţii locale mai largi. Trebuie recunoscut faptul că tendinţa în ţările în care nu se vorbeşte engleza de a preda prin intermediul englezei, iar nu în limba naţională sau regională, poate avea consecinţe neprevăzute pentru vitalitatea acestora din urmă. Comisia intenţionează ca în scurt timp să studieze mai amănunţit acest fenomen.

Dezvoltarea domeniului academic al multilingvismului

În ultimii cîţiva ani, o serie de universităţi au introdus catedre universitare în domenii de studii legate de multilingvism ş interculturalism în societatea europeană. Sprijinul actual al Comisiei pentru cercetarea diversităţii lingvistice ar putea fi completat de reţele de astfel de catedre universitare, deopotrivă cu liniile de acţiune Jean Monnet, care s-au bucurat de succes.

Indicatorul european de competenţă lingvistică

Lucrul la un Indicator european de competenţă lingvistică, care este subiectul unui Comunicat recent,23 se află deja în fază avansată; el va compila date de încredere despre competenţele reale într-o limbă străină ale tinerilor şi va oferi informaţii de preţ decidenţilor politici.

11.2. Cercetare şi dezvoltare în cadrul multilingvismului

Programele de cercetare ale UE abordează multilingvismul mai cu seamă în două zone, în care sunt investite în jur de 20 de milioane de euro anual. Programul de Tehnologii ale Societăţii Informaţionale cuprinde cercetări de depăşire a obstacolelor lingvistice prin noi tehnologii informaţionale şi comunicaţionale, precum:

-   instrumente de eficientizare pentru traducători (memorii de traducere, dicţionare şi lexicoane on-line);

-   sisteme de traducere semiautomată interactivă pentru traduceri rapide, de calitate superioară a textelor din domenii specifice;

-   sisteme de traducere complet automate pentru traduceri de calitate inferioară şi medie; şi

-   recunoaşterea şi sinteza vorbirii artificiale, dialog şi traducere a vorbirii artificiale.

Programul de cercetare în domeniul ştiinţelor sociale şi al umanioarelor sprijină cercetarea chestiunilor lingvistice în relaţie cu incluziunea şi excluderea socială, identitatea, participarea politică, diversitatea culturală şi înţelegerea între culturi. Acesta cuprinde chestiuni de diversitate lingvistică, limbi minoritare şi regionale şi chestiuni lingvistice pentru imigranţi şi minorităţi etnice.

11.3. Acţiunea pentru o societate multilingvă

Comisia va:

-   implementa, în colaborare cu Statele Membre, Indicatorul european de competenţe lingvistice;

-   promova dezbaterea şi elabora o recomandare despre modalităţile de actualizare a educaţiei profesorilor de limbi;

-   publica un studiu despre bunele practici în învăţarea timpurie a limbilor în 2006;

-   asigura sprijin prin propusul Program de învăţare permanentă pentru studii despre situaţia multilingvismului în învăţămîntul superior şi crearea de catedre universitare în domeniul studiilor legate de multilingvism şi interculturalism;

-   continua să sprijine predarea şi învăţarea limbilor prin programe de cooperare în domeniul educaţiei, pregătirii, tineretului, cetăţeniei şi culturii;

-   cerceta modalităţi de sprijinirea a reţelelor de diversitate lingvistică prin noul program integrat de învăţare Permanentă; şi

- intensifica, în cel de-al şaptelea Program cadru de cercetare, activităţile de cercetare şi dezvoltare tehnologică referitoare la tehnologiile societăţii informaţionale privind limbile, cu un accent special pe noile tehnologii de traducere automată, şi va studia modalităţile prin care Uniunea Europeană ar putea încuraja colaborarea pe mai departe în noile tehnologii de traducere şi interpretare. În acelaşi cadru, chestiunile ligvistice vor forma o parte integrală a activităţilor sprijinite în domeniile ştiinţelor sociale şi umanioarelor.

Statele Membre sunt invitate să:

-   elaboreze planuri naţionale pentru a conferi structură, coerenţă şi direcţie acţiunilor de promovare a multilingvismului, inclusiv creşterea folosirii şi prezenţei unei varietăţi de limbi în viaţa de zi cu zi;24

-   îşi reconsidere aranjamentele actuale pentru pregătirea profesorilor de limbi străine în lumina rezultatelor studiului „Profil european pentru educarea profesorilor de limbi”;25

-   îşi reconsidere aranjamentele actuale pentru învăţarea timpurie a limbilor în lumina celor mai bune practici din întreaga Europă; şi

-   -  implementeze Concluziile Preşedenţiei luxemburgheze cu privire la Învăţarea integrată a conţinutului şi limbii, inclusiv conştientizarea avantajelor acestei abordări, schimbul de informaţii şi dovezi ştiinţifice cu privire la bunele practici în Învăţarea integrată a conţinutului şi limbii şi pregătirea concretă a profesorilor în domeniul Învăţării integrate a conţinutului şi limbii.

III. Economia multilingvă

III.1. Contribuia competenţelor lingvistice la competitivitatea economiei UE

Uniunea Europeană dezvoltă în momentul de faţă o economie extrem de competitivă. Competenţele de comunicare interculturală îşi asumă un rol tot mai mare în strategiile globale de marketing şi vînzări. Pentru comerţul cu companiile din alte State Membre, afacerile europene au nevoie de competenţe în limbile Uniunii Europene precum şi în limbile altor parteneri de afaceri de pe întreg globul. Acest lucru este mai cu seamă adevărat pentru companiile de mărime medie, în dezvoltare rapidă, creatoare de locuri de muncă, care sunt principalele promotoare ale inovaţiei, ocupării forţei de muncă şi integrare socială şi locală în Uniune. Totuşi, există anumite dovezi că companiile europene pierd afaceri din cauză că nu pot vorbi limba clienţilor lor.26

Pentru ca Piaţa Unică să fie eficientă, Uniunea are nevoie de mai multă forţă de muncă mobilă. Competenţele în mai multe limbi cresc oportunităţile pe piaţa muncii, inclusiv libertatea dea munci sau studia în alt Stat Membru. De aceea, Comisia intenţionează să consolideze continuarea Planului său de Acţiune cu privire la competenţe şi mobilitate din 2002.27 Competenţele lingvistice se vor număra printre chestiunile abordate în timpul Anului European al Mobilităţii Muncitorilor în 2006.

111.2. Multilingvismul şi consumatorii

În piaţa unică, clienţii pot alege dintr-o mare varietate de produse din toate Statele Membre, ceea ce îi pune în contact cu produse din alte comunităţi lingvistice. Pentru a proteja interesele consumatorilor, există reglementări referitoare la limbile folosite pe ambalajele acestor produse. Etichetarea ar trebui să ofere informaţii clare şi precise într-o limbă înţeleasă uşor de către consumator şi nu trebuie să inducă în eroare cumpărătorul.28 Directiva cu privire la practicile comerciale neloiale recent adoptată consolidează măsurile asiguratorii privind limba folosită în serviciile post-vînzare.

111.3. Multilingvismul în societatea informaţională

În societatea informaţională a Europei, diversitatea lingvistică este un fapt de viaţă. Televiziunea prin cablu, muzica şi filemele on-line accesibile pe telefoanele mobile constituie o realitate a afacerilor şi cetăţenilor europeni, subliniind importanţa faptului de a avea posibilitatea de a accesa şi folosi informaţia în mai multe limbi.

Comisia activează pentru a promova multilingvismul ca parte a iniţiativei i2010 de cultivare a dezvoltării şi locurilor de muncă în societatea informaţională şi industriile media. Prima sarcină este crearea „unui Spaţiu Informaţional European unic, care să ofere un conţinut bogat şi divers şi servicii digitale”. Mai multe programe30 ale Uniunii Europene sprijină crearea ş circulaţia conţinutului şi informaţiei europene multilingve.

O societate informaţională multilingvă presupune desfăşurarea unor resurse lingvistice standardizate şi interoperabile (dicţionare, terminologii, culegeri de texte, etc.) şi aplicaţii pentru toate limbile, inclusiv limbile mai puţin folosite ale Uniunii. Programele Comisiei Europene încurajează coordonarea şi standardizarea eforturilor în acest domeniu prin sprijinirea reţelelor şi platformelor profesionale. Comisia a înfiinţat un forum al ştiinţei şi tehnologiei referitor la multilingvism care include experţi din industrie, sfera academică şi organismele politice.

111.4. Profesiile şi industriile legate de limbi

Cu toate că există anumite dovezi că industria limbilor din Europa şi potenţialul său de ocupare a forţei de muncă sunt în dezvoltare, deocamdată nu există nici o organizaţie capabilă să elaboreze standarde pentru acest sector sau să furnizeze date credibile despre anvergura acestei industrii.31

Industriile legate de limbi includ traducerea, editarea, corectura, redactarea de rezumate, interpretarea, terminologia, tehnologiile lingvistice (procesarea vorbirii, recunoaşterea şi sinteza vocii), pregătirea lingvistică, predarea limbilor, certificarea, testarea şi cercetarea lingvistică. Aceste industrii cunosc o evoluţie rapidă în majoritatea ţărilor europene. Mai mult, profesiile lingvistice devin mai puţin clar definite, apelîndu-se la lingvişti, traducători sau interpreţi pentru a îndeplini o serie de sarcini complexe care presupun expertiză lingvistică. Unele universităţi organizează cursuri de specializare în „industriile lingvistice”. O bună stăpînire a limbilor străine este necesară şi în vînzări, logistică, subtitrare, relaţii publice, marketing, comunicare, cinema, publicitate, jurnalism, activităţi bancare, turism şi publicaţii. Programele de pregătire în învăţămîntul superior şi în alte cadre trebuie actualizate continuu pentru a se asigura faptul că studenţii îşi formează competenţele adecvate, că li se oferă instrumentele corespunzătoare şi că sunt informaţi asupra condiţiilor de muncă reale.

111.5. Serviciile de traducere

Pieţele pentru serviciile de traducere din Statele Membre sunt vaste, oferind servicii organizaţiilor internaţionale, guvernelor, autorităţilor publice, tribunalelor, domeniului afacerilor, editorilor, industriilor media, publicitare şi de divertisment.

Există numeroase dezvoltări în tehnologia legată de traducere, mai cu seamă memorii de traducere şi traduceri asistate tehnologic, procesarea vorbirii, managementul documentelor multiligve şi localizarea conţinutului paginilor web. Site-urile multilingve cresc ca număr şi oferă servicii precum traduceri on-line, traducerea e-mail-urilor, dicţionare şi bănci de caractere (litere) neobişnuite. Principalele motoare de căutare oferă traduceri gratuite ale informaţiei postate pe Internet şi ridicîndu-se la mai multe milioane de pagini traduse zilnic; toate marile portaluri web investesc în servicii multilingve îmbunătăţite.

Apelarea tot mai frecventă la traducerile automate făcute on-line demonstrează că o funcţie esenţial mecanică de acest fel nu poate înlocui procesului de gîndire al unui traducător uman şi subliniază astfel importanţa calităţii traducerii. Evoluţii precum „Standardul european pentru serviciile de traducere”32 ar trebui să dea clienţilor un nivel mai ridicat de asigurare şi identificare al calităţii.

111.6. Serviciile de interpretariat

Cererea de interpreţi calificaţi este în creştere pe o piaţă în expansiune.33 Instituţiile supranaţionale precum UE şi ONU au ca angajaţi un număr mare de interpreţi de conferinţă, atît ca angajaţi propriu-zişi cît şi ca colaboratori, toţi avînd pregătire universitară sau postuniversitară, în respectul unor criterii internaţionale. Interpreţii ajută totodată societăţile multilingve să funcţioneze. Ei sprijină comunităţile imigrante în tribunale, spitale, poliţie şi serviciile specifice oferite imigranţilor. Pregătiţi adecvat, interpreţii contribuie astfel la salvgardarea drepturilor democratice şi ale omului.

III.7. Predarea, testarea şi certificarea lingvistică

Cu toate că realităţile diferă de la o ţară la alta, predarea limbilor şi pregătirea lingvistică – şi ca atare testarea şi certificarea lingvistică – reprezintă industrii în dezvoltare în multe State Membre. De pildă, bugetul pe 2005 al British Council este în jur de 750 de milioane de euro; venitul înregistrat de Alliance Francaise de pe urma predării francezei în 2004 a fost de aproximativ 110 milioane de euro; cifra de afaceri înregistrată de Berlitz în 2004 a fost de peste 279 de milioane de euro.

Certificarea lingvistică a devenit o industrie atît de mare încît beneficiarii întîmpină dificultăţi în a alege cursurile şi certificatele cele mai adecvate disponibile pe piaţă. Comisia doreşte să facă această ofertă mai transparentă prin publicarea pe Internet a unui inventar al sistemelor disponibile în momentul de faţă.

III.8.Acţiunea pentru economia multilingvă

Comisia va:

-   publica un studiu despre impactul asupra economiei europene al lipsurilor competenţelor lingvistice în 2006;

-   publica pe internet un inventar al sistemelor de certificare lingvistică disponibile în Uniunea Europeană în 2006;

-   lansa un studiu despre potenţialul unei mai mari folosiri a subtitrărilor în filme şi programele de televiziune pentru a promova învăţarea limbilor;

-   publica o bază de date (Schimbul de Terminologie între Agenţii) interinstituţională, multilingvă ca pe un serviciu pentru oricine care are nevoie de termeni validaţi din contextele legate de UE;

-   organiza o conferinţă despre pregătirea traducătorilor în universităţi, în 2006;

-   lansa sub i2010 o iniţiativă pilot cu privire la bibliotecile digitale care să facă sursele multimedia mai uşor şi mai interesant de folosit şi care să dezvolte moştenirea bogată a Europei combinînd mediile multiculturale şi multilingve,34 şi

-   reuni şi coordona activitatea echipelor europene de cercetare în domeniile tehnologiilor legate de limbile umane, traducerii automate, şi creării de resurse lingvistice precum dicţionare şi lexicoane, şi stabili provocări tehnice specifice contextului european (precum prioritatea acordată calităţii aplicaţiilor multilingve şi sistemelor de traducere automată).

Statele Membre sunt invitate să:

-îşi reconsidere programele de pregătire din universităţi pentru a se asigura faptul că înzestrează studenţii din profesiile lingvistice cu competenţele adecvate pentru condiţii de muncă aflate într-o schimbare rapidă.

IV. Multilingvismul în relaţiile Comisiei cu cetăţenii săi

IV.1. Accesibilitate şi transparenţă

Uniunea Europeană adoptă legislaţie care are caracter obligatoriu direct pentru cetăţenii săi. Este de aceea necesar pentru legitimitatea şi transparenţa democratică a Uniunii ca cetăţenii să poată comunica cu instituţiile sale şi să poată citi legislaţia UE în propria lor limbă naţională şi să participe la proiectul european fără să se lovească de vreun obstacol lingvistic. Chiar prima Reglementare adoptată de Consiliu35 defineşte de aceea Comunitatea Europeană ca pe o entitate multilingvă, stipulează că legislaţia trebuie publicată în limbile oficiale şi cere ca instituţiile să se adreseze cetăţenilor în limbile oficiale pe care le aleg aceştia. În interesul echităţii şi transparenţei, Uniunea furnizează un semnificativ serviciu public on-line care asigură accesul la legislaţia şi jurisprudenţa Uniunii; acesta este serviciul EURlex, care este complet multilingv şi cuprinde toate cele 20 de limbi oficiale36.

IV.2. Multilingvismul face ca UE să fie deosebită

Lingviştii specializaţi în domeniul traducerii şi interpretării garantează o comunicare rentabilă şi fac ca luarea deciziilor să fie democratică şi transparentă. Interpreţii dau posibilitatea delegaţilor să apere interesele ţărilor lor în propria limbă şi să comunice cu ceilalţi delegaţi. În acest fel, cetăţenii pot fi reprezentaţi de cei mai buni experţi ai lor, care nu sunt neapărat cei mai buni lingvişti. În acelaşi chip, serviciile de traducere şi interpretariat garantează că instituţiile europene şi naţionale îşi pot exercita eficient dreptul la scrutin democratic. Traducătorii şi interpreţii garantează că cetăţenii pot comunica cu Instituţiile şi au acces la decizii în limba/limbile lor naţională/naţionale.

Instituţiile UE trebuie să găsească echilibrul între costurile şi beneficiile ce decurg din caracterul lor multilingv. Serviciile de traducere şi interpretariat ale tuturor instituţiilor costă echivalentul a 1,05% din bugetul total al UE pentru 2004, sau 2,28 euro pe cetăţean, pe an. Pentru acest preţ, toţi cetăţenii au acces universal la întreaga legislaţie UE şi dreptul de a comunica, contribui şi fi informaţi.

Sistemul care face multilingvismul să funcţioneze în Uniunea Europeană presupune, desigur, un cost; însă fără acesta, pur şi simplu nu este posibilă o Uniune Europeană democratică şi transparentă.

Cu o planificare, previziune şi alocare adecvată a resurselor necesare, UE ar putea opera în viitor cu încă şi mai multe limbi, cu ajutorul, de pildă, al noilor tehnologii şi prin exploatarea la maximum a economiilor ce decurg din scara mare la care se operează.

IV.3. Acţiunea pentru multilingvism în relaţia Comisiei cu cetăţenii

În ultimii zece ani, Comisia a elaborat mai multe iniţiative multilingve (Cetăţenii în primul rînd, Dialog cu cetăţenii, Europa voastră, cetăţeni, şi Serviciul de orientare a cetăţenilor) pentru a ajuta cetăţenii să înţeleagă în ce fel îi afectează legislaţia europeană, care le sunt drepturile cînd se mută într-o altă ţară şi cum pot să îşi exercite aceste drepturi din punct de vedere practic.37

Comisia propune dezvoltarea acestor iniţiative prin înfiinţarea unei politici de comunicare multilingvă proactivă, venind în completare cu acţiuni practice a iniţiativei mai largi a Comisiei de îmbunătăţire a comunicării cu cetăţenii europeni şi cu grupurile specifice precum jurnaliştii, industria lingvistică, şcolile şi universităţile. Comisia îşi va extinde în continuare informaţia on-line pe care o furnizează în limbile oficiale şi va îmbunătăţi caracterul multilingv al numeroaselor sale site-uri. Dezvoltarea de noi tehnologii de management al conţinutului va deschide şi ea noi posibilităţi pentru redactarea multilingvă a site-urilor. Mai mult, pentru a se asigura coerenţa internă a chestiunilor multilingve, Comisia va crea o reţea internă.

Comisia va:

-    asigura că, printr-o reţea internă, toate departamentele aplică politica sa multilingvă într-un mod coerent;

-    continua să cultive multilingvismul pe portalul său de pe internet (Europa) şi în publicaţiile sale;

-    lansa un portal al limbilor în cadrul portalului Europa care să furnizeze informaţii despre multilingvism în Uniunea Europeană şi care să găzduiască noi portaluri consacrate celor care învaţă o limbă şi profesorilor de limbi;

-    acorda un rol mai mare birourilor sale de traducere din Statele Membre în promovarea multiligvismului, mai cu seamă prin adaptarea mesajelor Comisiei pentru publicul ţintă local;

-    organiza seminarii la nivel înalt despre multilingvism în Statele Membre, care să aibă ca ţintă jurnaliştii şi alţi multiplicatori de opinie;

-    continua să ofere universităţilor burse şi asistenţă didactică în domeniul interpretării de conferinţe, va ajuta la dezvoltarea de instrumente de învăţămînt la distanţă şi va finanţa burse şi vizite de pregătire pentru studenţi;

-    continua să dezvolte instrumente de comunicare şi conferenţiere multilingvă rentabile în cadrul proiectului Comisiei cu privire la furnizarea interoperabilă de servicii administrative on-line, paneuropene către administraţiile publice, afaceri şi cetăţeni;38

-    sprijini nivelul de Master European în interpretarea de conferinţe şi de Master European în managementul conferinţelor, sporind astfel cooperarea, reunind expertiza şi diseminînd cele mai bune practici în aceste domenii;

-    continua să joace un rol deplin la Întîlnirea Internaţională Anuală pentru aranjamentele, documentarea şi publicarea din domeniul lingvistic, un organism care discută noile cerinţe în sfera locurilor de muncă şi a competenţelor;

-    continua să furnizeze universităţilor o curriculă model de Master în traducere şi va furniza traducători invitaţi pentru a ajuta studenţii să se specializeze în traduceri; şi - organiza un concurs internaţional de traducere între şcolile din Statele Membre pentru a promova cunoaşterea limbilor şi profesiile lingvistice.

V. Concluzii

Multilingvismul este esenţial pentru funcţionarea corespunzătoare a Uniunii Europene. Sporirea competenţelor lingvistice ale cetăţenilor va fi de egală importanţă în realizarea obiectivelor de strategie politică europeană, mai cu seamă în contextul unei competiţii globale şi al provocării unei mai bune exploatări a potenţialului Europei de dezvoltare durabilă şi de mai multe şi mai bune locuri de muncă. Conştientă de propriile responsabilităţi şi de cele ale altor Instituţii, Comisia consideră că situaţia poate şi trebuie să se îmbunătăţească şi face de aceea apel la Statele Membre să ia măsuri suplimentare pentru promovarea unui multilingvism individual larg răspîndit şi pentru cultivarea unei societăţi care respectă identităţile lingvistice ale tuturor cetăţenilor.

Comisia a invitat deja Statele Membre să raporteze în 2007 cu privire la acţiunile pe care le-au intreprins în direcţia obiectivelor Planului de Acţiune „Promovarea învăţării limbilor şi a diversităţii lingvistice”. Comunicatul scoate în evidenţă care sunt paşii necesari în continuare pentru ca Statele Membre să realizeze obiectivele pe care şi le-au propus, iar Comisia invită Statele Membre să raporteze şi în legătură cu acţiunile pe care le-au întreprins în domeniile cheie conturate în acest Comunicat în 2007.

Comisia va înfiinţa un Grup la Nivel Înalt pentru Multilingvism, constituit din experţi independenţi, pentru a primi ajutorul acestuia în analizarea progresului înregistrat de statele Membre şi pentru a furniza sprijin şi consiliere în elaborarea iniţiativelor precum şi un nou impuls şi noi idei.

Va fi organizată o conferinţă ministerială pe marginea multilingvismului pentru a permite Statelor Membre să îşi împărtăşească progresul pe care l-au înregistrat pînă în momentul de faţă şi pentru a planifica activitatea viitoare.

Pe baza rapoartelor Statelor Membre şi a consilierii Grupului la Înalt Nivel, Comisia va prezenta un comunicat suplimentar Parlamentului şi Consiliului, propunînd o abordare comprehensivă a multilingvismului în Uniunea Europeană.

Note:

1.21 odată cu includerea irlandezei cu începere din 2007; 23 cînd vor fi adăugate bulgara şi româna.

2.    Vezi studiul elaborat de Euromosaic la http://europa.eu.int/comm/education/policies/lang/ languages/langmin/euromosaic/indexen.html

3.    Official JournalC 364, 18.12.2000, p. 1.

4.    Vezi Hotărîrea Parlamentului European şi a Consiliului cu privire la Anul European al limbilor 2001 (1934/2000) din 17/07/2000.

5. Înţelegerea altor culturi vine din învăţarea limbilor care dau expresie acelor culturi; de aceea, Comisia nu promovează folosirea limbilor artificiale care, prin definiţie, nu au referinţe culturale.

6. Consiliul European Barcelona, 15 şi 16 martie 2002, Concluziile Preşedinţiei, partea I, 43.1.

7. COM (2003)449: Promoting Language Learning and Linguistic Diversity: an Action Plan 2004 – 2006; COM (1995)590: White Paper ‘Teaching and Learning’

8. Eurobarometru 63.4

9.Key data on teaching languages at school in Europe, Eurydice, 2005, ISBN 92 894 8681-3.

10. COM(2003)449.

11.    COM(2003)449.

12. http://europa.eu.int/comm/education/policies/lang/key/studies_en.html

13. http://www.eblul.org

14. http://www.mercator-central.org/

15. Feasibility Study concerning the Creation of a European Agency for Linguistic Diversity and Language Learning, Final Report, May 2005; http://europa.eu.int/comm/education/policies/lang/doc/linguisticdiversity_study_en.pdf

16. COM (2005) 24 of 02 02 2005.

17. http://europa.eu.int/growthandjobs/pdf/integrated_guidelines_en.pdf

18. Grupul de Experti în Limbi a fost înfiintat în cadrul procesului Educatie si Pregatire 2010 si este constituit din experti nominalizati de majoritatea statelor Membre.

19. Cel mai recent raport este disponibil la: http://europa.eu.int/comm/education/policies/ 2010/doc/lang2004.pdf

20. European Profile for Language Teacher Education – A Frame of Reference by Michael Kelly, Michael Grenfell et al., Southampton University, UK

21. Key Data on Teaching Languages at School in Europe, Op cit.

22. COM(2003)449.

23. COM(2005)356.

24. Aceste planuri ar trebui să se bazeze pe Directivele Integrate nr.23 şi să facă parte din planurile naţionale pe care Statele Membre le elaborează în contextul Planului de Acţiune de la Lisabona pentru dezvoltare şi locuri de muncă. (http://europa.eu.int/growthandjobs/pdf/ integrated_guidelines_en.pdf)

25. European Profile for Language Teacher Education – A Frame of Reference http:// europa.eu.int/comm/education/policies/lang/doc/profileen.pdf

26. De pildă studiul elaborat de CILT, centrul lingvistic naţional din Marea Britanie, publicat în 2005: http://www.cilt.org.uk/key/talkingworldclass.pdf

27. COM(2002)72 final.

28. Articolul 16 (1) al Directivei 2000/13/EC a Parlamentului şi Consiliului din 20 martie 2000 cu privire la approximation a legilor Statelor Membre referitoare la etichetarea, prezentarea şi publicitarea produselor alimentare, Official Journal 109, 6.5.2000, p.29; Comunicatul din 10 noiembrie 1993 privind folosirea limbilor în informarea consumatorilor din Comunitate: COM (1993)456 final.

29. 2005/29/EC

30. eContent, eContent plus, Media and eLearning

31. Totuşi, se estimează că primele 20 de companii pe plan mondial care furnizează servicii de traducere angajează peste 10.000 de oameni şi au o cifră de afaceri anuală de peste 1.200 de milioane de euro; se estimează că în jur de două cincimi din această activitate se desfăşoară în Uniunea Europeană. (vezi http://www.commonsenseadvisory.com/en/research/top_20.htm).

32.     Translation services — Service requirements, document WI CSA07001, elaborat de Comisia Tehnica CEN/BTTF 138.

33.     Asociaţia Internaţională a Interpreţilor de Conferinţă are în jur de 3000 de membri individuali, din care aproximativ jumătate sunt din Uniunea Europeană.

34.     COM (2005) 229 si 465

35.   Nr.1 din 1958, care hotărăşte limbile folosite de Comunitatea Economică Europeană.

36.     http://europa.eu.int/eur-lex/lex

37.     http://europa.eu.int/youreurope si http://europa.eu.int/citizensrights/signpost

38.     http://europa.eu.int/idabc/

39.     Raportul Eurobarometru 63.4; http://europa.eu.int/comm/public_opinion/archives/eb/ eb63/eb63_en.htm

Traducere de Doina Baci

   

a
f
e
g

 
       


(c) Fundaţia Jakabffy Elemér, Asociaţia Media Index 1999-2006