Editorial

Coincidenţa face din acest număr dublu al alterei unul jubiliar. El vede lumina tiparului în chiar momentul aderării României la Uniunea Europeană, un eveniment de importanţă covîrşitoare ale cărui implicaţii vor putea fi apreciate mai just peste o jumătate de secol, cînd lumea viitoare se va mobiliza pe axa globală în coaliţii regionale şi transregionale. Lumea euro-atlantică, din care face parte de-acum şi România, va fi unul din polii acestei umanităţi viitoare.

Cum altera nu a pregetat pe parcursul a peste un deceniu de apariţie şi preţ de 30 de numere să ne introducă în elementele definitorii ale Europei prezente şi viitoare – managementul diferenţei, dialectica global-local, tradiţia ca motor al dezvoltării durabile, echilibrul democratic dintre stat şi regiuni, ecumenismul luminat, se cuvine să omagiem aici spiritele sub auspiciul cărora revista a apărut: autori, redactori, editori, alături de traducători, documentarişti şi tehnoredactori. Nu mai puţin, se cuvine să ne exprimăm gratitudinea faţă de sponsori, şi nu în ultimul rînd, faţă de cititori.

altera, în felul său o publicaţie oarecum singulară în peisajul apariţiilor din România, a îndeplinit cu cinste şi decenţă rolul său multiplu de platformă a unor idei novatoare, vehicol al militantismului Ligii Pro Europa, atelier de creaţie pentru autorii care au debutat aici sau i-au încredinţat articole pe care nu ar fi avut unde să le publice. La apariţia ei, a umplut un imens gol bibliografic, iar mai apoi a rămas fidelă abordării unor teme tabu sau, eufemistic spus, delicate.

Continuîndu-şi programul, altera de faţă salută integrarea României în Uniunea Europeană cu o apariţie jubiliară reunind temele marilor provocări pe care postaderarea le va lansa României şi Europei în întregul ei. Uniunea Europeană va avea de răspuns în anii următori exigenţei de coeziune şi solidaritate în diversitate, printr-o profundă reformă a statului naţional. Regiunile şi comunităţile locale vor prelua o mare parte din prerogativele centrului, iar Uniunea, dacă va dispune de liderii vizionari de care duce lipsă, va aborda cu mai mult curaj profilul mondial al bătrînului continent.

Se regăsesc aşadar, în această apariţie aniversară, „obsesiile” alterei: descentralizarea şi regionalizarea, cu ilustrări din Franţa şi Italia, reforma administraţiei publice româneşti cu perspectivele ei modeste de regionalizare, experienţa federalistă în zona cea mai frămîntată a Europei, Bosnia şi Herţegovina, minorităţile ca actori ai sistemelor politice europene, multilingvismul european şi românesc, convergenţele transilvane prin prisma federalismului şi naţionalismului, libertatea religioasă, Transilvania – voce a diversităţii. Cu acelaşi tradiţional respect pentru autorii inovatori, altera îi publică în acest număr pe Anton Bebler, Alistair Cole, Silvio Gambino, Bernat Joan i Mari, alături de Andrei Roth, Victor Neumann, Ovidiu Pecican, Alpár Zoltán Szász, Marius Suciu, Daniel Hrenciuc, Ioan Marius Bucur. Mica istorie a Transilvaniei a lui Harald Roth, recenzată în altera de Lucian Nastasă, publicată tot de Editura Pro Europa, se înscrie pe linia recuperării istoriei regionale.

Deşi nu întrevedem, în momentul cînd redactăm acest editorial, nici cea mai vagă undă de speranţă că altera va continua să apară, nu intenţionăm să-i scriem necrologul. altera rămîne una din cele mai curajoase reviste „de specialitate” din România, intrată în graţiile mediilor academice şi în bibliografia multor facultăţi. Are meritul de a fi urmat neabătut un program militant temperat. Are meritul de a fi creat un curent de opinie, o platformă, un program.

Indiferent de soarta apariţiei ei, altera este din acea stirpe intelectuală pentru care trecutul ţine loc şi de viitor.

Târgu-Mureş/Marosvásárhely/Neumarkt am Mieresch, decembrie 2006