Lege privind înfiinţarea regiunii cu statut juridic special, Ţinutul Secuiesc. Proiect

Preambul

-    Avînd în vedere cererea referitoare la crearea Ţinutului Secuiesc, formulată de administraţiile locale şi judeţene din Ţinutul Secuiesc, în numele societăţii din Ţinutul Secuiesc;

-    În vederea creării condiţiilor pentru păstrarea caracteristicilor culturale ale Ţinutului Secuiesc, dezvoltarea cadrelor economice tradiţionale adaptate situaţiei geografice particulare a regiunii şi – în acelaşi timp – alinierea la procesele de transformare economică şi socială iniţiată de integrarea europeană;

-    Avînd în vedere rezultatele obţinute de România în procesul de integrare în UE, precum şi în politica regională şi descentralizarea adminis- trativă;

-    Avînd în vedere experienţa pozi- tivă a regiunilor europene;

-    Acordînd atenţie deosebită prin- cipiilor şi prevederilor adoptate în Carta Europeană a Autonomiei Regionale şi în Hotărîrea nr. 1334 (2003) a Adunării parlamentare a Consiliului European cu titlul „Experienţele pozitive ale regiu- nilor ca sursă de inspiraţie ce facilitează soluţionarea conflictelor în Europa”;

Parlamentul României adoptă următoarea lege privind înfiinţarea regiunii cu statut juridic special, Ţinutul Secuiesc.

I. Înfiinţarea Ţinutului Secuiesc

Articolul 1. Înfiinţarea regiunii Ţinutu- lui Secuiesc, teritoriul ei

(1)   În conformitate cu articolele 2 şi 3 din legea cadru pentru regiuni se înfiinţează Ţinutul Secuiesc ca regiune cu statut juridic special.

(2)   Regiunea Ţinutului Secuiesc cuprinde următoarele teritorii: teritoriul actual al judeţului Covasna, teritoriul actual al judeţului Harghita, precum şi acea parte a judeţului Mureş care în mod tradiţional aparţine Ţinutului Secuiesc, adică următoarele comune: Acăţari,

Păsăreni, Vărgata, Sîngiorgiu de Pădure, Fîntînele, Neaua, Gheorghe Doja, Sîngiorgiu de Mureş, Ernei, Găleşti, Crăciuneşti, Măgherani, Eremitu, Hodo- şa, Veţca cu satele care le aparţin şi următoarele oraşe: municipiul Tîrgu Mureş, Sovata şi Miercurea Nirajului şi localităţile care aparţin de ele.

Articolul 2. Împărţirea teritorial- administrativă şi reşedinţa regiunii Ţinutului Secuiesc

(1)   Regiunea Ţinutului Secuiesc cuprinde următoarele unităţi teritorial- administrative care au statutul juridic şi competenţele judeţelor:

1.     Scaunul Kézdi-Orbai, al cărui teritoriu cuprinde localităţile ce îi aparţin în mod istoric, cu reşedinţa la Tîrgu Secuiesc;

2.     Scaunul Sepsi-Bardóc, al cărui teritoriu cuprinde localităţile ce îi aparţin în mod istoric, cu reşedinţa la Sfîntu Gheorghe;

3.Scaunul Ciuc-Gheorgheni, al cărui teritoriu cuprinde localităţile ce îi aparţin în mod istoric, cu reşedinţa la Miercurea Ciuc;

4.     Scaunul Odorhei, al cărui terito- riu cuprinde localităţile ce îi aparţin în mod istoric, cu reşedinţa la Odorheiul Secuiesc;

5.     Scaunul Mureş, al cărui teritoriu cuprinde localităţile ce îi aparţin în mod istoric, cu reşedinţa la Sovata;

6.Circumscripţia specială Întor- sura Buzăului/Bodzavidék cu reşedinţa la Întorsura Buzăului/ Bodzafurduló;

(2)   Municipiul Tîrgu Mureş nu aparţine nici unei unităţi teritorial-administrative, în cadrul regiunii are statut special reglementat de norme juridice regionale separate.

(3)   Reşedinţa Ţinutului Secuiesc: Miercurea Ciuc. Consiliul regional poate alege o altă reşedinţă în al cincilea an de la înfiinţarea regiunii.

(4)   După cinci ani de la înfiinţarea Ţinutului Secuiesc, localităţile şi microregiunile aşezate de-alungul graniţelor regiunii, atît în interiorul cît şi în afara lor, pot decide prin referen- dum intrarea în sau ieşirea din regiune. Conform rezultatelor referendumului, parlamentul aprobă modificarea grani- ţelor Ţinutului Secuiesc.

II. Competenţele şi atribuţiile regiunii Ţinutului Secuiesc

Articolul 3. Competenţele şi atribuţiile regiunii Ţinutului Secuiesc

(1)   Regiunea cu statut juridic spe- cial al Ţinutului Secuiesc deţine toate competenţele şi atribuţiile reglementate de articolele 6 şi 7 din Legea cadru pentru regiuni.

(2)   Regiunea cu statut juridic spe- cial al Ţinutului Secuiesc, pe lîngă competenţele şi atribuţiile reglementate de alineatul precedent, în concordanţă cu articolul 2. din Legea cadru pentru regiuni, pe baza prezentei legi are şi următoarele competenţe:

a. Elaborarea legii prin care pe teritoriul Ţinutului Secuiesc limba maghiară devine egală în rang cu limba oficială a statului în fiecare instituţie a statului şi a auto-guvernării, în sfera publică a regiunii.

b. Adoptarea legii electorale regio- nale pentru Ţinutul Secuiesc.

Articolul 4. Competenţe particulare împărţite

(1) Ţinutului Secuiesc prin consul- tarea guvernului României şi a auto- guvernării comunităţii maghiare din România, bazată pe autonomie perso- nală, poate înfiinţa autorităţi publice în domeniul învăţămîntului şi culturii, autorităţi care în domeniul culturii maghiare şi al învăţămîntului în limba maghiară au competenţe şi atribuţii guvernamentale.

(2)   Sursele materiale bugetare necesare îndeplinirii atribuţiilor stabi- lite conform paragrafului (1) sînt asigurate de guvern.

III. Dispoziţii finale

Articolul 5. Crearea patrimoniului regiunii Ţinutului Secuiesc

(1)   Patrimoniul public şi privat al regiunii Ţinutului Secuiesc este compus din patrimoniul public şi privat al judeţului Harghita şi Covasna, precum şi dintr-o parte a patrimoniului judeţului Mureş. Partea patrimoniului judeţului Mureş este patrimoniul ce revine în mod istoric teritoriului fostului Scaun al Mureşului.

(2)   Statul cedează regiunii Ţinu- tului Secuiesc obiectele de patrimoniu aflate în proprietatea statului, care îi revin regiunii în baza articolelor 17 şi 18 din Legea cadru pentru regiuni.

(3)   Patrimoniul public şi privat al scaunelor şi circumscripţiilor speciale ca unităţi teritorial-administrative ale Ţinutului Secuiesc este deferit acestora de către regiune imediat după alegerile regionale şi crearea autorităţilor publice ale scaunelor şi circumscripţiilor speciale.

Articolul 6. Dispoziţii finale

(1)   Prezenta lege intră în vigoare în baza articolului 3 din Legea cadru pentru regiuni.

(2)   Primele alegeri regionale din Ţinutul Secuiesc sînt hotărîte de guvern în baza Legii alegerilor locale 70/1991 – modificată – , în decurs de 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi.

(3)   Anterior alegerilor, consiliul provizoriu al regiunii Ţinutului Secu- iesc este format din reprezentanţi delegaţi în următorul mod:

-    22 de reprezentanţi delegaţi de consiliul judeţean Covasna din cadrul propriilor membrii;

-    32 de reprezentanţi delegaţi de consiliul judeţean Harghita din cadrul propriilor membrii;

-    23 de reprezentanţi sînt aleşi de acei reprezentanţi ai administraţiilor lo- cale din judeţul Mureş, care au fost aleşi la ultimele alegeri locale în localităţile ce aparţin regiunii. Aceşti reprezentanţi locali formează un cole- giu elector provizoriu care alege din cadrul membrilor săi reprezentanţii delegaţi.

(4)   Consiliul regional, după ale- gerile care duc la înfiinţarea lui, elaborează norme juridice separate pentru demarcarea precisă a graniţelor scaunelor şi circumscripţiilor speciale enumerate în articolul 2 paragraful (1) al prezentei legi.

(5) După demarcarea graniţelor scaunelor şi circumscripţiilor speciale, aceste unităţi teritorial-administrative aleg consilii provizorii. Consiliul provi- zoriu este format din membri aleşi de colegiul elector comun şi provizoriu, format din reprezentanţii localităţilor care aparţin scaunelor sau circum- scripţiilor speciale.

(6) După constituirea autorităţilor din regiunea Ţinutului Secuiesc, guver- nul şi organele alese ale regiunilor elaborează un plan de măsuri pentru stabilirea calendarului de predare a competenţelor.