|
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
|||
|
Limbile de specialitate ca
limbă străină: o
provocare organizatorică şi didactică a Michael Langner Scurt rezumat geografico-istoric Elveţia Începînd cu anul 1848, Elveţia a devenit un stat federal în care toate cele trei limbi oficiale (germana, franceza şi italiana) au statut egal. Din 1938 limba retoromană a devenit a patra limbă oficială a ţării. În acest context este important de ştiut că noţiunea de naţiune nu are ca punct de referinţă o anumită limbă. Elveţia este compusă din 26 de state (cantoane) cu constituţii proprii. Cele mai multe cantoane sînt oficial monolingve, 3 sînt bilingve (Wallis/Valais-Bern/ Berne-Fribourg/Freiburg), cu o majoritate franceză accentuată în Wallis şi Freiburg şi cu o majoritate germană puternică în Bern. Cantonul Graubünden/Grisons/ Grisoni este trilingv (germană, retoromană, italiană). Graniţele lingvistice între regiunile monolingve sînt stabile, dar această graniţă se aseamănă mai degrabă cu un coridor în care se află oraşe şi sate bilingve. Freiburg/Fribourg este aşezat încă de la înfiinţarea sa în zona graniţei lingvistice frano-germane. Freiburg/Fribourg Oraşul a fost fondat la confluenţa a două culturi şi limbi şi de la bun început a fost bilingv. Odată cu intrarea oraşului în Confederaţia elveţiană (Confoederatio Helvetica), limba germană a devenit mai importantă, dar după ocuparea oraşului de armata franceză, în secolul al XVIII-lea, limba franceză a mai cîştigat teren. Freiburg - universitatea bilingvă a Elveţiei Aceasta este denumirea pe care universitatea noastră şi-a ales-o începînd din acest an. După această incursiune istorică, aş dori să mă refer la ceea ce înseamnă astăzi noţiunea de bilingvism, pentru ca după aceea să prezint în detaliu planurile pentru viitorul apropiat. Multe dintre informaţiile ce urmează provin de la un grup entuziast (comisia pentru promovarea bilingvismului) - deci nu fac încă parte din bunul comun al universităţii - şi mai necesită o analiză aprofundată. Totuşi, ele arată direcţia în care trebuie să avanseze programul de promovare a bilingvismului. Universitatea din Freiburg a fost înfiinţată în anul 1889. 112 ani nu par a fi prea mult, dar este foarte interesant că această universitate a fost gîndită a fi bilingvă încă de la început, avînd menirea de a fi o punte între două culturi, ţări şi regiuni europene, cea franceză şi cea germană Noţiunea de „bilingv” are două mari înţelesuri: administraţia, comisiile şi comitetele folosesc ambele limbi, dar studenţii studiază într-o singură limbă, ori în limba franceză ori în limba germană (bilingvismul înţeles ca o convieţuire a două limbi). Conceptul studierii în două limbi este încă nou (bilingvismul înţeles ca simultaneitate a două limbi). Două facultăţi, cea de drept şi cea de ştiinţe economice şi sociale au introdus la sfîrşitul aniilor ‘80 aşa numita diplomă/licenţă bilingvă. Marele avantaj al acestui concept de bilingvism se datorează faptului că universitatea noastră se situează într-un oraş şi într-un canton bilingv. Datorită acestui fapt cele două limbi de predare pot fi regăsite şi în viaţa cotidiană. Asta înseamnă că nici una dintre limbi nu a fost „importată” ca limbă academică, fără să aibă tangenţă cu o cultură prezentă permanent. În continuare prezintă un avantaj faptul că universitatea nu numai că are două limbi de predare, dar are şi acces la două lumi academice diferite - existînd diferenţe esenţiale în modul de abordare, în discursul academic şi în formele de argumentare şi dezbatere. Provenienţa şi limba maternă a studenţilor În anul academic 2000/01 au fost înscrişi 8.929 de studenţi care au avut ca limbă maternă:
(Statistica anuală a studenţilor, semestrul de iarnă 2000/01) Limbile de specialitate ca limbă străină Limba de predare la cele 5 facultăţi Studii în limba maternă 2000/01:
15,5% dintre studenţii noştrii sînt străini. Studii bilingve: cifre Pînă în acest moment nu avem încă o statistică oficială despre licenţele în două limbi. Dar în statistica anuală apar date despre studenţii care au menţionat că doresc să studieze în două limbi. Următoarele date arată dorinţa actualilor studenţi de a obţine o licenţă dublă.
Este cert faptul că 18% dintre studenţii a patru facultăţi studiază momentan în două limbi. Studii bilingve: astăzi Posibilitatea de a studia şi de a obţine licenţe în două limbi Pentru noul ghid (atît în formă imprimată, dar şi online http.//www.unifr.ch/ etudier/formation/bilinguismeD.htm) s-a realizat următorul tabel care indică posibilitatea studierii în două limbi:
* cursuri de filozofie, istorie, şi istoria artei Facultatea de drept Reglementările actuale prevăd pentru obţinerea unei licenţe bilingve, absolvirea a cel puţin 20-25% din materii în a doua limbă. De cîţiva ani încoace facultatea oferă posibilitatea de a urma cursuri de limbă de specialitate în limbă străină (Germana pentru juriste) (N. tr.: în limba germană contemporană se foloseşte din ce în ce mai mult femininul substantivelor ca semn de protest în faţa masculinităţii limbii). Aceste cursuri sînt ţinute de un profesor de specialitate şi de un profesor de limbă străină. De puţin timp există şi echivalentul acestui curs pentru cei care vorbesc franceza ca limbă străină (Français pour les juristes). Aceste cursuri oferă mult mai mult decît simpla traducere a terminologiei de specialitate, ele se concentrează pe diferitele tradiţii ştiinţifice şi culturale, se conştientizează modul diferit de abordare a discursului ştiinţific. Facultatea de studii economice şi sociale Această facultate a introdus prima în Freiburg sistemul transferului european de credit (ECTS). Conform acestor reglementări pentru o licenţă bilingvă este necesară obţinerea unui punctaj de 60 de puncte din 240 posibile într-o altă limbă. Asta corespunde unui procentaj de 25 %. Cu totul nou este conceptul lingvistic, care prevede pe parcursul a trei ani cursuri de limbă străină, la care, la fel ca şi la facultatea de drept - se predă limba de specialitate pentru străini. Profesorii de limbă străină sînt plătiţi de facultate, dar lucrează la centrul didactic şi de cercetare a limbilor străine al universităţii. (vezi detalii mai jos) Facultatea de filozofie Facultatea noastră de filozofie - precum, probabil, multe alte facultăţi de profil din Europa - este una foarte complexă. Are un număr mare de materii diferite şi, în consecinţă, un mare număr de combinaţii la diferitele licenţe. În general, pentru a fi licenţiat al facultăţii de filozofie, se cere o specializare principală şi două secundare. Pentru o licenţă bilingvă se cere, de obicei, studierea celor trei specializări în două limbi. Există anumite materii care nu pot fi studiate în două limbi, dar există altele care trebuie studiate în două limbi. În momentul de faţă putem diferenţia din punct de vedere al limbii de studiu între patru grupe de studii4:
Facultatea de teologie Materiile pot fi studiate parţial într-o altă limbă. Facultatea de ştiinţele naturii În funcţie de specialitate, se cere studierea materiilor în mod obligatoriu în două sau trei limbi, fără ca pînă în prezent să se fi acordat licenţă în mai multe limbi. Măsuri de sprijin: centre de limbi străine O universitate bilingvă nu poate fi concepută doar pentru bilingvi naturali, ci trebuie să ofere posibilitatea ca studenţii să devină în timpul şi cu ajutorul studiilor bilingvi. Tocmai din aceste considerente, în special în anul întîi de studiu, trebuie rezervat mult loc pentru perfecţionarea cunoştinţelor de limbă străină, pentru ca din anul al doilea să se poată studia în limba străină. (Acest lucru se exemplifică cu imaginea unei rampe lingvistice) Aici trebuie ţinut cont însă şi de faptul că studiind o materie în limbă străină automat se aprofundează şi cunoştinţele în limba respectivă (content learning through different languages/ imersiune). Aceste considerente sînt susţinute de diferite măsuri care să faciliteze studiul într-o limbă străină. Universitatea Freiburg a înfiinţat deja cu mulţi ani în urmă un centru lingvistic pentru ambele limbi. Acolo s-au ţinut cursuri de franceză şi germană pentru universitari. Evident, în conceptul de predare a limbii străine s-a ţinut cont şi de necesitatea limbii străine din punct de vedere al studiului universitar. Din 1 octombrie 1999 aceste centre de limbi străine - între timp completate şi cu un mic centru pentru limba engleză - s-au transformat în noul centru al limbiilor străine (Lern und Forrschungszentrum Fremdsprachen/Centre d’Enseignement en Languages Étrangères (LeFoZeF/CERLE:http:w.w.w.unifr.ch/cerle/) şi a fost integrat în nou înfiinţata mediatecă şi centru de studiu a limbilor străine. Un motiv pentru înfiinţarea mediatecii a constat în faptul că, din cauza orarului mult prea încărcat, nu au mai rămas alte posibilităţi pentru introducerea orelor necesare. Aşa s-au creat următoarele posibilităţi -cursuri de limbi străine la toate nivelele - cursuri de limbi speciale: Introduction à la teminologie juridique/Einfahrung in die französische juristische Sprache; Deutsch für Wirtschafts-und Sozialwissen- schaftler / Français pour l’économie et les affaires / English for professional pur- poses/ - materiale didatice pentru studiul individual susţinute de un serviciu de consultanţă: Audio, Video, CD-Rom-s, Internet etc. (htpp./w.w.w.unifr.ch/cerle/ mdt) - parteneriate intermediate de UNITandem (http.//www.unifr.ch/unitandem/) Aici sîntem datori cu două observaţii: a) Crearea unui centru lingvistic nu înseamnă economii! Specialiştii în predarea limbiilor străine sînt foarte importanţi pentru elaborarea materialelor de studiu care folosesc intra-/internetul sau mijloacele clasice de învăţare. Materialele comerciale suferă de cele mai multe ori din cauză că nu sînt rezultatul unei colaborări profunde dintre informaticieni şi pedagogi. În multe dintre cazuri partea tehnică este exploatată la maxim, iar partea metodică este una învechită sau îndoielnică. Un grup de specialişti în predarea limbiilor străine au elaborat un tabel de evaluare a software-lor din domeniu şi le actualizează permanent. Limbile de specialitate ca limbă străină b) Un centru de limbi străine din cadrul universităţii trebuie să aibă statut academic. Asta înseamnă că proiecte de cercetare şi un anumit număr de ore ar trebui să fie de la sine înţelese. Doar aşa poate fi evitată degradarea acestor centre în simple instituţii de prestări de servicii. (ca de ex. în Germania) Evident, o licenţă bilingvă nu trebuie să fie un examen de gradul II (unul simplificat, în ciuda plusului de efort depus din punct de vedere profesional, nu trebuie să fie unul uşurat). Licenţa în două limbi nu poate fi o licenţă uşoară. Cursurile şi seminariile sînt concepute pentru studenţii care studiază în limba lor maternă. Studenţii care studiază în a doua limbă aleasă sînt sprijiniţi să învingă acest dezavantaj. Pe lîngă posibilităţile infrastructurale (laboratoare de limbi străine) s-au elaborat bibliografii în trei limbi, şi cei care predau au fost conştientizaţi de greutăţile care apar şi de situaţiile grele în care pot ajunge aceşti studenţi. Studii bilingve: planuri de viitor Comisia pentru o universitate bilingvă În urmă cu cîţiva ani, universitatea noastră a trecut printr-o evaluare. Unul dintre cele mai marcante rezultate a constat în cererea foarte mare de promovare a bilingvismului, lucru care să o plaseze pe o poziţie mai importantă în rîndul universităţilor europene. Din acest motiv a fost creată această comisie avînd mai multe sarcini.5 - consiliază rectoratul în politica sa în favoarea bilingvismului şi a dialogului intercultural din cadrul universităţii şi face propuneri pentru optimizarea acestei caracteristici inconfundabile a universităţii din Freiburg; - se îngrijeşte ca rectoratul, facultăţile şi catedrele să ţină cont în activităţile lor de acest factor bilingv şi sprijină îndeobşte rectoratul în introducerea licenţiatului bilingv la toate facultăţile; - verifică regulamentele propuse rectoratului din punctul de vedere al regulilor ce trebuie respectate în vederea bilingvismului; - acordă consultanţă rectoratului în activitatea sa de a facilita accesul la o limbă străină (cursuri de limbă şi traduceri); - sprijină rectoratul în eforturile sale de a acorda mai multă importanţă mediatizării; - sprijină rectoratul şi facultăţile în realizarea unui program de studii care să faciliteze obţinerea unor valoroase diplome bilingve; - în ideea promovării interculturalităţii, urmăreşte cu atenţie evoluţia introducerii unei a treia şi a unei a patra limbi în universitate. Comisia este pe cale să întocmească un regulament în care, pe lîngă sarcinile ce se trec în caietul de sarcini, să se traseze şi competenţele. Noi sîntem de părere că un concept pentru o politică bilingvă adevărată trebuie să se adreseze şi următoarelor probleme: de personal, politica informaţiei, relaţii interpersonale, presă şi publicaţii. În viaţa academică astea sînt încă întrebări foarte controversate. Printr-o adresă orientativă, rectoratul a primit primele propuneri din partea acestei comisii şi a stabilit ca, pentru o licenţă bilingvă, cel puţin 40% din materii trebuie studiate în cea de-a doua limbă. Asta înseamnă, pe de o parte, că facultăţile care deja au licenţe bilingve trebuie să-şi structureze planul de studiu astfel încît celelalte facultăţi să se poată baza pe propunerile acestora. Comisia este în contact direct cu ambele faculţăţi, cea de drept şi cea de economie şi ştiinţe sociale, în vederea luării măsurilor necesare pentru promovarea bilingvismului. De exemplu, momentan se discută ca un an întreg de studiu (2 sau 3) să absolve în cea de-a doua limbă de studiu. Aceasta înseamnă deja 25 % din materiile de studiu. Restul care lipseşte din cele 40 % va trebui să fie recuperat pe parcursul celorlalţi ani de studiu. Evident, pentru realizarea unui concept de studii bilingve nu pot fi determinante doar considerentele cantitative. La fel de importante sînt şi problemele de conţinut. Ce materii, ce examene, ce cursuri trebuie urmate în cea de-a doua limbă? Pentru facultatea de filozofie comisia a elaborat un document cadru care încearcă să satisfacă, pe de o parte, complexitatea facultăţii, iar pe de altă parte să ofere posibilitatea parcurgerii şi absolvirii unui program de studiu valoros în două limbi. Aceste planuri conţin: - să se ţină cont de caracterisiticile unor materii (chiar şi cele care nu pot fi studiate decît într-o singură limbă); - reflecţii asupra limbilor de specialitate din facultăţi (în cadrul facultăţilor de filosofie se deosebesc trei mari categorii de limbi de specialitate: a) ştiinţe umane şi sociale, b) filozofie şi teologie, c) istorie şi studiul antichităţii); - analiza posibilităţilor de obţinere a unei licenţe bilingve: a) studiul în două limbi, (fiecare materie în două limbi) şi b) împărţirea limbilor pe materii (dacă materiile aparţin aceleiaşi linii de specialitate) În momentul elaborării unei baze comune pentru facultatea de filosofie, pe baza acesteia urmează elaborarea programului pentru facultatea de teologie. Consideraţii generale Un program de studiu în două sau mai multe limbi trebuie să ţină cont de următoarele lucruri: Diplome cu un calificativ şi potenţial mare pentru piaţa forţei de muncă O diplomă bilingvă (licenţă bilingvă la universitatea Freiburg/Elveţia) trebuie să aibă o mare căutare pe piaţa forţei de muncă. Asta se poate realiza doar dacă a) o mare parte a materiilor se studiază în cea de- a doua limbă (diferite seminarii, cursuri, examene orale şi scrise, referate, lucrări scrise) şi dacă se crează o infrastructură care să faciliteze însuşirea grabnică a limbii străine, iar efortul depus pentru aceasta să rămînă în limite umane. La punctul b) trebuie menţionată elaborarea unei concepţii de predare cît mai eficientă a terminologiei de specialitate în limba străină. Definirea competenţelor lingvistice la începerea studiilor şi la terminarea acestora În cazul în care o persoană este începătoare în cea de-a doua limbă şi doreşte să urmeze o facultate bilingvă şi să dea examene în două limbi se pune întrebarea care trebuie să fie nivelul minim de cunoaştere a celei de-a doua limbi pentru a putea studia în aceasta. La fel de importantă este, de asemenea, şi definirea nivelului de competenţă în limba străină la terminara facultăţii. La anumite secţii acest lucru poate fi determinat prin atestate de specialitate (Prüfung Wirtschaftsdeutsch In- ternational, Certificate in Advanced English), dar, totuşi, consider că este mult mai utilă definirea unei competenţe lingvistice pentru uzul academic. În acest fel poate fi stabilit nivelul necesar, de exemplu, de C1 la scris, iar pentru exprimare orală de C2 la specialitatea X etc. Definirea competenţelor necesare la terminarea studiilor poate fi folositoare, în acelaşi timp, în stabilirea scopurilor didactice ale însuşirii limbii străine, ce vor fi incluse în planul de studiu al diferitelor secţii. Licenţa şi diploma de absolvire Pînă acum nu s-au făcut diferenţieri între studiul şi obţinerea licenţei în două limbi. În acest sens trebuie să facem o precizare: Universitatea noastră are mulţi studenţi care nu au ca limbă maternă nici una dintre cele două limbi (cei din Tessin, precum şi străinii). Dar chiar şi dintre aceia care vorbesc una dintre cele două limbi ca limbă maternă, nu fiecare va dori sau va putea obţine o licenţă bilingvă. De aceea - pe lîngă studiul monolingv - există şi o variantă a diplomei /licenţei de studiu parţial într-o altă limbă. În Freiburg fiecare este interesat să profite de bilingvism. Aceia care rămîn sub cerinţele licenţei bilingve pot atesta studierea unor materii în a doua limbă de studiu. Aceasta se anexează în mod obligatoriu la diplomă, chiar şi atunci cînd s-a studiat doar o parte infimă (dar totuşi definibilă) din materii în cea de-a doua limbă. Este necesară găsirea unei metode de evidenţiere a acestor studii parţiale. ECTS şi Bologna Precum am văzut în cazul facultăţii de studii economice şi sociale, introducerea sistemului de credit european va uşura cel puţin definirea cuantumului planificării studiului limbii străine. Dar introducerea acestui sistem are şi o altă consecinţă. Cursurile de limbi străine (cel puţin pentru nivelele de B2/ C1 şi în special cursurile limbilor de specilitate) trebuie să se desfăşore în mod normal în programul universitar şi astfel să se integreze în acest sistem de credit. Pentru ca licenţa obţinută la universitatea Freiburg să corespundă gradului de masterat este necesară prelungirea studiilor la anumite specialităţi, iar prin aceasta planificarea şi integrarea în programă a limbilor de specialitate ar trebui să devină mai uşoară. Pe de altă parte, este mai uşoară realizarea şi derularea unor programe de schimb pe perioada unui semestru sau a unui an. Situaţia limbii engleze la universitatea Freiburg În ciuda bilingvismului tradiţional al universităţii noastre, cererea pentru studiul în limba engleză este în continuă creştere. Fără să se pericliteze structura bilingvă a universităţii, trebuie satisfăcută şi această cerere. Din acest motiv, probabil, vor fi susţinute anumite prelegeri, cursuri şi în limba engleză. Dar cererea constă de cele mai multe ori în însuşirea unor abilităţi, fie pentru studiu (citire sau înţelegere orală)9 fie pentru cariera profesională (vorbit). Încercăm să satisfacem aceste dorinţe în cadrul centrelor de limbi străine „English as a foreign language”, „English for professional Purposes (business English)”, „Professional Communi- cation Skills for Academic Researches”, „Writing for Researchers”. Bilingvismul la universitatea Freiburg În încheiere aş dori să punctez încă o dată cele mai importante informaţii: Consecinţe practice şi didactice - sensibilizarea privind problemele la examenul în limbă străină: o toleranţă la greşelile de exprimare în scris şi vorbit; - însuşirea modalităţilor de ajutor din partea examinatorilor; - toleranţă faţă de code-mixing/code switching în cursuri şi examene; - echilibrul dintre cerinţele din limba de specilitate şi limba străină trebuie permanent realizat. Criterii de acceptanţă - ajutarea studenţilor care nu au ca limbă maternă nici germana şi nici franceza; - stabilirea unui nivel minin de competenţă care să permită absolvirea cu succes a studiilor. Cerinţe privind cadrele didactice - la angajarea profesorilor trebuie să existe un criteriu de competenţă receptivă a limbii străine fără ca acesta să constituie un criteriu absolut şi să pună în pericol caracterul internaţional al universităţii; - structuri universitare mixte (catedre, departamente, secţii). Locul limbii străine în Curricula unei universităţi bilingve - cursuri de limbă şi, în special, cursuri de limbi de specialitate trebuie să fie incluse în curricule; - se recomandă, de asemenea, integrarea acestor cursuri în ECTS. Concluzii profesionale - şanse profesionale mai bune: engleza este standard, dar germana sau franceza este o calificare în plus; - competenţele în două sau trei limbi precum şi cunoaşterea a două lumi academice şi culturi diferite sînt atuuri pentru cariera profesională; - aceasta contribuie la promovarea dialogului intercultural; - competenţa în mai multe limbi duce la lărgirea paletei de înţelegere a publicaţiilor de specialitate. □ BIBLIOGRAFIE Universitaire et bilingue / Erlebnis Zweisprachigkeit. (Universitas Friburgensis june 1999) Ruedi Imbach (2000): „Die Chancen einer zweisprachingen Universitat”. In Universitas friburgensis. Juin 2000. (http//www.unifr.ch/spc/UF/2000jiun/bilingue.html) Michael Langner (1997): „Zweisprachiges Studieren an der Universität Freiburg”. In Babylonia 4, 1997. (http//134.21.12.87/mdt/pdf/baby_4-1997b.pdf) Michael Langner, Claudine Brohy (1994): „Zweisprachiges Lernen im Freiburg/Fribourg: Geschichte, Realität, Perspektiven”. In: Universitas friburgensis: Juin 1994. (http// www.unifr.ch/spc/UF/94jiun/langner+brohy.html) Langner, Michael (1999): Zweisprachiges Studieren, fremdsprachliche Studierfähigkeit, studienbegleitende Sprachqualifikation: Das (Zweisprachigkets) Konzept der Universität Freiburg/CH. In: Education for Transition One Europe - One World? Studienvorbereitung für internationale Studierende in Europa (ÖFSE Edition 9), 141-147. Langner, Michael / Imbach Ruedi (2000): the University of Freiburg: A Model for a Bilingual University. In: Higher Education in Europe. The Bilingual Univeristy XXV, 4, 461-468. Langner, Michael (2001): Fremdsprachenvermittlung an einer zwei-/mehrsprachigen Universität. Realität und Zukunftsperspektiven des Modells der Universität Freiburg/Fribourg. In: Sprachkontakt, Sprachvergleich, Sprachvariation. Festschrift für Gottfried Kolde zum 65. Geburtstag. Tübingen: Niemeyer, 227-234. Nardin, Francesca (1997/98): Zweisprachigkeit an der Universität Freiburg/Fribourg – ein Grundprinzip, unterschiedliche Modelle (Abstract in Italian). In: Academia 13. (http// www.eurac.edu/Academia/13/Artikel1.asp) Die Zukunft liegt in der Zweisprachigkeit. Interview mit Michael Langner. In: Academia 13. (http//www.eurac.edu/Academia/13/Artikel2.asp). NOTE 1. Atît la facultatea de filozofie cît şi la facultatea de teologie unele dintre materii pot fi studiate în două limbi. Dar la nici una dintre facultăţi nu există deocamdată diplome/licenţe în două limbi. 2. Facultatea de ştiinţele naturii este de facto trilingvă: asta înseamnă că se ţin cursuri în trei limbi: germană, franceză şi engleză. Studenţii anumitor secţii sînt constrînşi la acest trilingvism şi totuşi nu există încă o atestare oficială a competenţei multilingvistice (trilingvism brut). 3. Fără facultatea de ştiinţele naturii. 4. Această tipologie este elaborată de domnul Joel Gapany, adjunctul decanului de la facultatea de filozofie, care a fost invitat la o şedinţă a comitetului nostru. Traducere de László Kacsó Michael LANGNER, absolvent al Universităţii Albert-Ludwigs din Freiburg, Germania, profesor la Universitatea Bilingvă din Fribourg, Elveţia, director la mediatecii de limbi străine şi copreşedinte al comisiei Bilingvism la Universitatea Fribourg în cadrul rectoratului. Autor al mai multor publicaţii în domeniile: cultură şi civilizaţie germană, multilingvism, predarea limbilor străine. Michael Langner, Fachsprachen als Fremdsprachen: Organisatorische und didaktische Herausforderungen zweischprachigen Studierens, studiu prezentat la conferinţa The Multilin- gual University: Challenges and Issues, în Maastricht şi preluat cu permisiunea autorului. |
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
   
|
(c) Fundaţia Jakabffy Elemér, Asociaţia Media Index 1999-2006